„Cum se numea soacra lui Adam? Răspuns: Adam nu avea soacră pentru că trăia în Rai”. De ce fac românii mişto de soacre „poamele acre” - top 10 bancuri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Soacrele şi-au primit, pe drept sau nu, titulatura de ”poama acră”
Soacrele şi-au primit, pe drept sau nu, titulatura de ”poama acră”

În bancuri, dar şi de foarte multe ori în viaţa reală, soacra este prin definiţie un personaj negativ, capabilă să facă viaţa un iad, mai ales nurorilor. Cu astfel de prejudecăţi, poziţia socarei a devenit una ingrată.

Poveşti cu mama soacră există peste tot în lume, iar glume şi bancuri pe seama soacrei, ca personaj negativ, sunt cu duiumul.

Chiar şi marele povestitor român Ion Creangă a dedicat una dintre povestiri proverbialei relaţii dintre soacră şi noră, „Soacra cu trei nurori”, rezumatul acesteia regăsindu-se în versurile pline de tâlc ale autorului:

„Soacră, soacră, poamă acră,
  De te-ai coace cât te-ai coace,
  Dulce tot nu te-i mai face;
  De te-ai coace toată toamna
  Eşti mai acră decât coarna; 
  De te-ai coace-un an ş-o vară, 
  Tot eşti acră şi amară;
  Ieşi afară ca o pară;
  Intri-n casă ca o coasă;
  Şezi în unghi ca un junghi".

Rivalitatea soacră-noră, dar şi soacră-ginere, nu stă însă numai sub semnul glumelor, ci este şi un subiect extrem serios, pe care psihologii încearcă să-l desluşească.

„Rivalitatea dintre soacră şi noră îmbracă deseori accente dramatice. Conflictul are la bază invidia mamei pentru noua femeie ce devine cea mai importantă femeie din viaţa celui revendicat, care a detronat-o şi cu care îşi dispută iubirea totală a băiatului“, explică psihologul Viorel Nedelcu.

Specialiştii sunt de părere că aceste conflicte dintre soacre şi nurori pleacă în general de la faptul că în trecut, cel puţin în ţara noastră, în special în mediul rural, părinţii şi copiii erau prin natura lor socială obligaţi la un trai împreună, de aici şi relaţia nocivă care se năştea între cele două rivale.

De aceea, specialiştii consideră că cea mai bună soluţie pentru cupluri să se înţeleagă cu părinţii este separarea de ei.

„Sunt destul de rare situaţiile când convieţuirea este posibilă. Altfel, relaţia presupune multă uzură şi multe compromisuri care fac proaspătul cuplu uşor şantajabil şi deteriorează evident relaţia de cuplu“, spune Viorel Nedelcu.

Această relaţie plină de zbuciume a fost tratată dintr-o altă perspectivă şi de psihologul Aurora Liiceanu, într-o lucrare recentă, „Soacre şi nurori-la cine este cheia?”.

Potrivit autoarei, „soacra perfectă ar trebui să înţeleagă că fiul ei este un adult care se ataşează unei femei care deţine un rol principal în viaţa lui”, iar „nora perfectă trebuie să nu uite că soţul ei este ataşat afectiv de mama lui şi să înţeleagă că ea a fost şi rămâne o instanţă loială fiului ei pentru că îl cunoaşte şi l-a văzut evoluând de la copil la adult".

Dacă poveştile adevărate se bazează mai mult pe rivalitatea soacră-noră, când vine vorba de bancuri, acestea sunt construite mai des pe relaţia soacră-ginere, în care de fiecare dată bărbatul aşteaptă să se întâmple "o minune" să scape de "viperă".


TOP BANCURI CU SOACRE

1. Întrebare:
- Cum se numea soacra lui Adam?
Răspuns:
- Adam nu avea soacră pentru că trăia în RAI !

2. Judecătorul către martor:
- Ai văzut că vecinul tău îşi bate soacra?
- Da domnule judecător.
- Şi de ce n-ai intervenit?
- Păi, să vedeţi, la început am vrut să intervin, dar când am văzut că o poate bate singur...

3. Soacra, pe patul de moarte, către ginere:
- Să repari pendula aia de pe perete...
- O repar mamă soacră, o repar. Dumneata concentrează-te acolo !...

4. Bula primeşte de la soacră-sa de Crăciun două cravate. Pentru a-i face impresie bună îşi pune una la gât. Soacra văzându-l îi zice acru:
- Şi cealaltă!? Cealaltă nu-ţi place?...

5. Doctorul: - Am două veşti pentru tine. Una rea şi una bună ...Cea rea :
Soacra ta e paralizată, imobilizată la pat, dar nu va muri... Sunt pacienţi care au dus-o cu ce are ea şi 20 de ani... Dar va trebui hrănită cu linguriţa, o să te chinui cu asta 20 de ani... Va trebui schimbată de pampers şi spălată, şi o să te chinui şi cu asta 20 de ani... Va trebui s-o plimbi în căruţ 20 de ani ...
- Şi vestea bună?????
- A murit, glumeam cu tine !!!!!!


6. M-am întors către soacră-mea şi i-am spus:
- Bravo, mamă soacră! Ia uite ce bine îţi stă, aş fi vrut să te văd aşa acum douzeci de ani!”
Atunci nevastă-mea a strigat:
- Ce boscorodeşti, mă, lângă sicriul mamei?!

7. În timpul unei discuţii mai aprinse cu soacră-mea, îmi scapă şi-i zic:
- Ah, soacră, soacră, poamă...
- Hai, continua versul, ce te-ai oprit? îmi spuse ea, rânjind ameninţător. Poamă...poamă...
- Care nu-i coaptă, mamă soacră...i-am răspuns.

8. - Nu mai pot, simt că mă sfârşesc...zise soacra celor trei gineri ai săi strânşi la căpătâiul ei.
- Fii fără grijă, mamă soacra, eu voi fi bucuros să te ajut să treci cu bine peste asta! zise primul ginere, care era croitor de meserie.
- Şi eu! spuse al doilea, tâmplarul.
- Şi eu! zise ultimul, groparul.


9. - Te iubesc! îmi zise nevastă-mea.
- Nu te cred!...îi răspund.
- Să moară mama!
- Ei, aşa da!...


10. - Mamă, soţul iarăşi a urlat la mine. Vin să trăiesc la voi.
- Nu, draga mea, el trebuie să plătească pentru păcate. Mă mut eu la voi!

Mai puteţi citi:

„Ce face un poliţist dacă câştigă la loto? Îşi cumpără o intersecţie şi se privatizează“ – de ce fac românii mişto de poliţişti. Top 10 cele mai bune bancuri

Poporul român este unul cu un dezvoltat simţ al umorului, iar oamenii din această ţară ştiu mai bine ca oricine să facă haz din necaz. Poate cele mai răspândite sunt bancurile cu poliţişti, asta pentru că oamenii au simţit dintotdeauna să „ia la mişto” autoritatea.

 „De ce fug moldovenii după salvare? Ca să pupe crucea”. „Planuri de viitor: bluji am, jeacă-mi cumpăr, oleacă de bătaie ştiu...”. Top 10 bancuri cu moldoveni

Bancuri cu moldoveni. La fel ca şi ceilalţi români din alte regiuni ale ţării, moldovenii au devenit, de-a lungul anilor, ţinta ironiilor conaţionalilor, pe seama lor fiind făcute multe bancuri.

Cine se ascunde în spatele bancurilor cu Bulă, Iţic şi Ştrul. Bulă - un Dorel al zilelor noastre, iar Iţic şi Ştrul - cei care aduceau schimbarea

Dacă în vremea comuniştilor, bancurile erau un mod de a face faţă regimului, astăzi ele sunt o altă modalitate de socializare. „Prin bancuri transmitem adevăruri pe care nu avem curajul să le rostim cu voce tare“, crede sociologul clujean Ioan Hosu, lector universitar la UBB.


 

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite