Au trecut 2921 zile de la trimiterea în judecată a baronului Marian Oprişan. Instanţa nu s-a pronunţat nici măcar pe fond

Unul dintre cele mai vechi dosare de corupţi e din România este al preşedintelui Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, care a fost trimis în judecată exact în urmă cu opt ani.

Peste 2.900 de zile au trecut de când baronul de Vrancea, Marian Oprişan, şeful social-democraţilor din Vrancea, a fost trimis în judecată, pentru corupţie, împreună cu alţi cinci funcţionari din Consiliul Judeţean (CJ).

Este practic unul dintre cele mai vechi dosare de corupţie, care încă nu a fost soluţionat nici măcar pe fond, lucru care s-ar putea întâmpla în acest an, având în vedere că a mai rămas de audiar un singur martor în proces.
Anul acesta, în proces s-au derulat doar patru termene, următorul fiind programat pe 10 iulie, însă este ştiut faptul că judecătorul desemnat să soluţioneze cazul are ritmul său de audiere a martorilor, aceştia fiind programaţi în număr de doi la fiecare termen.

Învinuirile în „Dosarul Căprioara”, cum mai este cunoscut procesul baronului Oprişan sunt abuz în serviciu, utilizarea în alte scopuri a banilor de la stat, fals şi uz de fals, cu un prejudiciu adus la buget de 1,9 milioane de dolari.

Practic, Oprişan şi ceilalţi judecaţi sunt acuzaţi că ar fi primit, în 2004, bani de la fostul Guvern Năstase pentru pietruirea a 41 de drumuri comunale. Contractele au ajuns pe mâna unor firme controlate de apropiaţii lui Oprişan, iar şoselele fie n-au văzut urmă de balast, fie au fost prost cârpite.

Deşi „Dosarul Căprioara” a ajuns pe masa magistraţilor în 2006, după o anchetă a DNA, termenele s-au oprit, tot de atunci, la prima instanţă, Judecătoria Cluj-Napoca. În tot acest timp, baronul, dar şi zecile de martori din dosar, printre care primari, prefecţi, poliţişti şi oameni de afaceri, au găsit diverse tertipuri pentru a amâna judecata: de la „amnezie” la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau speculaţii juridice.

Cum s-a plimbat dosarul

„Dosarul Căprioara” a fost trimis la instanţă în data de 5 iulie 2006, dar a suportat nenumeroase amânări. În primul an, mai exact până pe 17 noiembrie 2007, dată la care magistraţii Judecătoriei Focşani au decis restituirea dosarului pentru refacerea urmăririi penale, decizie respinsă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu s-a judecat nimic. Motivele: chichiţele avocăţeşti de genul: „solicitarea de termen pentru angajare de avocaţi”.
Practic, procesul propriu-zis a început la 2 decembrie 2010, tot cu amânări, iar, de atunci, s-au derulat peste 20 de termene, acestea fiind stabilite, cu ritmicitate, cam o dată pe lună.

Poliţiştii şi primarii, la bine şi la greu

În dosar, de-a lungul anilor, au fost audiaţi, ca martori, nu mai puţin de 41 de primari din comunele vrâncene, majoritatea subordonaţi, pe linie de partid, lui Oprişan. La rândul lor, cei 41 de aleşi au pus umărul la tergiversarea anchetei.

De menţionat că, în 2004, când cele aproximativ două milioane de dolari au ajuns de la Guvern la CJ Vrancea, pentru drumuri, şi s-au şi cheltuit, nu mai puţin de 61 dintre cele 66 de primării din Vrancea erau conduse de aleşi pesedişti.

De exemplu, Gheorghe Găman (PSD), fostul primar al comunei Răcoasa, şi-a permis să nu vină în faţa instanţei, deşi pe numele său oamenii legii semnaseră un mandat de aducere.

Atât Găman, cât şi şeful postului de Poliţie din comună, care ar fi trebuit să-l conducă în faţa instanţei, au fost amendaţi cu câte 1.000 de lei. La fel s-a întâmplat şi în cazul primarului de la Corbiţa, Emil Tacu (PSD), care a refuzat, două termene la rând, să dea ochii cu exigentul judecător Lucian Buta, de la Cluj.

Pentru că nu şi-a îndeplinit sarcina de serviciu şi nu l-a adus la audieri pe primar, şeful de post din Corbiţa, agentul principal Daniel Moise, a fost amendat şi el, de două ori consecutiv, în mai 2012 şi iulie 2012, cu 1.000 de lei, respectiv 2.000 de lei. Interesant este că un poliţist de comună, cu un venit nu mai mare de 1.500 de lei lunar, şi acela „amputat” în urma tăierilor salariale, îşi poate permite să achite din propriul buzunar astfel de amenzi.
Lucrurile nu s-au oprit, însă, aici, pentru că, tot în iulie 2012, chiar şeful Poliţiei Municipiului Focşani, comisarul Vasile Avasiloaie, a încasat şi el o amendă de 1.000 de lei, tot pentru refuzul de a pune în executare un mandat de aducere. 

La  Consiliul Naţional al PSD, din 9 noiembrie, vorbind despre justiţie şi cum sunt vânaţi politicienii, Oprişan a încercat să pozeze din nou în victimă, spunând că nu a încercat niciodată să tergiverseze dosarul în care are calitatea de inculpat.

„Hărţuirea mea a început în anul 2005, odată cu venirea Alianţei D.A. la putere şi vreau să vă spun un lucru, cu toată responsabilitatea, pe care vreau să-l audă şi mass media din România, care spune că Marian Oprişan are avocaţi iluştri care au reuşit să-i amâne procesul şapte ani şi jumătate. Nu am făcut o singură cerere de amânare, iar amânarea acestui proces este opera instituţiilor care nu au făcut altceva decât au încercat în permanenţă să obţină o soluţie favorabilă pentru ca eu şi alţi colegi de-ai mei, care ne-am făcut datoria de-a lungul timpului, să putem fi scoşi din viaţa publică”, a cuvântat Oprişan la Consiliul Naţional al PSD, de luna aceasta.

Un alt capăt de acuzare în dosarul lui Oprişan este şi modul în care s-a făcut achiziţionarea Complexului Turistic „Căprioara”, aflat la patru kilometri de Focşani, în jurul căruia baronul şi familia lui deţin opt hectare de teren.

Oprişan este învinuit că a alocat ilegal, fără avizele necesare de la CJ, nu mai puţin de 1,7 milioane de lei, pentru achiziţia complexului, întocmind şi o adresă falsă, prin care cerea 300.000 de lei din fondul de rezervă al Guvernului, bani utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.

Afaceriştii de partid

Marian Oprişan, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, vicepreşedintele Mircea Diaconu, care a decedat în 2012, Valeria Teodorescu, fostul director al Direcţiei Economice, Ion Costeanu,  fostul director al Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fostul şef al Serviciului Drumuri şi Poduri din cadrul Direcţiei Tehnice, toţi din cadrul CJ Vrancea, şi Valeriu Iacob, diriginte de şantier, sunt cei şase inculpaţi din dosarul de corupţie ”Căprioara”.

Totul a pornit în anul 2004, când Consiliul Judeţean Vrancea a primit de la Guvernul Năstase 1,9 milioane de dolari pentru balastarea a 41 de drumuri comunale. Lucrările au fost atribuite unor firme neeligibile, după cum au arătat procurorii DNA, conduse de afacerişti apropiaţi de baronul Oprişan, care au prosperat în perioada guvernării Năstase şi mai prosperă şi astăzi, firme care şi-au încasat banii, dar care ori nu au lucrat deloc pe respectivele drumuri, ori au lucrat prost.

Unul dintre afaceriştii de partid care a luat bani pentru pietruirea drumurilor fără să facă nimic pe acele drumuri a fost Corneliu Prunache, care în Guvernarea Adrian Năstase, primea lucrări pe bandă rulantă, respectiv: ridicarea a nouă blocuri ANL, a şapte săli de sport, construirea sediului Casei de Sănătate, a Catedralei Focşani, plus lucrări de alimentare cu apă la şapte primării din Vrancea.

Potrivit procurorilor DNA, Corneliu Prunache (foto sus), administrator la S.C. AISPA STARS 95 S.A., a încasat de la Consiliul Judeţean Vrancea suma de 1,3 milioane de lei, în cadrul unui contract, având ca obiect pietruirea drumurilor comunale pe o lungime de 24,3 km. "Suma a fost ridicată în numerar, fără documente justificative, iar pentru decontarea lucrărilor acesta a întocmit în fals situaţii de lucrări şi facturi care atestau în mod nereal executarea lucrărilor, ", au arătat procurorii DNA în referatul de trimitere în judecată.

După aceeaşi reţetă, Vasile Mihăiuc, administrator la SC Utilaj Construct Service, Vasile Graur, patron la SC Top Media şi Vasile Bută, administrator la S.C. Podgoria Coteşti şi Iulian Cristian, administrator la S.C. Univers Nord, au încasat aproximativ 4,7 milioane de lei, întocmind, în schimb, situaţii de lucrări în fals pentru aproape 100 de kilometri de drumuri comunale.

În decursul cercetărilor, procurorii au descoperit că unele dintre firme nu aveau nici utilaje, nici angajaţi, cazul firmei Top Media, care nu avea nici măcar sediu, fiind relevant.

Mai puteţi citi:

Un singur martor a mai rămas de audiat în procesul de corupţie al lui Marian Oprişan

Procesul de corupţie al lui Marian Oprişan de la Cluj-Napoca se apropie de final