VIDEO Cum se dansează Geamparaua, dansul ritmat şi săltăreţ al Dobrogei. Străinii învaţă să joace româneşte

Geamparaua (sau geamparalele), dansul tradiţional al Dobrogei, a depăşit graniţele României. Jocul popular dobrogean, ritmat şi săltăreţ, este învăţat şi de străini din Taiwan sau Danemarca, care au prins iute paşii de dans.

Două filmări postate pe canalul Youtube arată cum două grupe de dans, una din Taiwan şi una din Danemarca, învaţă să danseze geamparaua din Dobrogea. La prima clasă de dans (Bonding Folkdans Class), coregraful din Taipei - Taiwan execută cu mare uşurinţă mişcările urmat de elevii săi, iar fundalul muzical este piesa Basca a trupei Ro-mania. La cea de-a doua clasă de dans (Tingluti Dance Group), danezii din Copenhaga se ţin de mână şi joacă întâi stângace, apoi din ce în ce mai în largul lor.

Comentariile internauţilor sunt în majoritate laudative. Străinii sunt apreciaţi pentru că se străduiesc să înveţe un dans atât de popular în România şi atât de frumos. „Bravo, aţi dansat foarte bine, mulţumim, ne faceţi mândri!“ este reacţia generală de pe forum.

În Dicţionarul de Termeni Muzicali (ediţia 2010), definiţia jocului dobrogean sună astfel: giamparale, joc* popular românesc, cu multiple variante şi denumiri (giambaralele, mărânghile, zlata etc.), răspândit în Câmpia Dunării şi Dobrogea. Are forme de desfăşurare variate (cerc de mână, în linie, perechi, solistic etc.) ca şi multiple prize (lanţ de braţe, de o mână, de ambele mâini etc.). Melodii în ritm aksak [v. sistem (II, 6)] de trei timpi, cu ultimul alungit, încadrate în două fraze* pătrate – înrudite sau nu – mai rar din mai multe fraze. Elementul esenţial al unităţii variantelor este ritmul asimetric, care îşi găseşte expresia coregrafică în diferitele forme cinetice (mers în stil de horă, mers pe diferite direcţii, învârtiri, bătăi, balansuri, flexiuni adânci etc).

Pe aceeaşi temă:

Dobrogea în 1880, prima monografie a unei regiuni româneşti: „Păstorii mocani se căsătoresc cu fetele localnicilor şi se aşază aici pentru totdeauna“

Costumul popular românesc a făcut senzaţie la Carnavalul de la Veneţia. Specialiştii de la Muzeul Satului au fost modele la parada din Piaţa San Marco

Fascinanta Dobroge, din cufărul bunicii la Muzeul de Artă Populară. Hainele etnice ale strămoşilor şi obiectele de decor din casele lor

Dans tradiţional românesc, predat la o şcoală din Taiwan