Noii prorectori ai Universităţii Ovidius Constanţa
0
Rectorul Sorin Rugină a prezentat miercuri, 25 iunie, la şedinţa extraordinară a Senatului şi a consiliului de administraţie al Universităţii Ovidius Constanţa noua echipă de conducere.
Iată care sunt noii prorectori ai Universităţii „Ovidius” din Constanţa:
Prorector - Invăţământul şi asigurării calităţii – Conf.univ.dr. Tofan Lucica
Prorector - Cercetarea ştiinţifică şi informatizare – Prof.univ.dr. Popa Constantin
Prorector - Relaţii internaţionale şi imagine instituţională – Prof.univ.dr. Girtu Mihai
Prorector - Relaţii cu studenţii, absolvenţii şi formarea continuă – Prof.univ.dr. Circo Eduard
Prorector - Dezvoltarea instituţională, relaţia cu mediul economic şi comunitatea locală – Prof.univ.dr. Vancea Diane Corina Paula.
Profesorul universitar doctor Sorin Rugină a fost ales luni, 12 mai, rector al Universităţii Ovidius din Constanţa. El a făcut o evaluare a situaţiei instituţiei de învăţământ.
Cu puncte tari şi puncte slabe, cu care trebuie să continue lupta pentru consolidarea poziţiei sale, universitatea din Constanţa trebuie să se mândrească nu doar cu titulatura de cea mai mare instituţie de învăţământ superior din sud-estul ţării.
Iată analiza realizată de noul rector al Universităţii Ovidius, profesorul Sorin Rugină, în care enumeră minusurile, plusurile şi obiectivele ce trebuie urmărite.
Statistica
„Universitatea Ovidius are circa 19.000 de studenţi dintre care peste 6.700 au statut fără taxă, fiind distribuiţi astfel: circa 4.800 în programe de studii universitare de licenţă, peste 1200 în programe de masterat, peste 550 de rezidenţiat şi circa 65 la doctorat. Acestora li se alătură şi circa 2.700 studenţi aflaţi în an pregătitor sau care au calitatea de cursanţi în programe de pregătire pentru obţinera de grade didactice.
Dacă se ţine cont de coeficienţii de echivalare şi de cost ai CNFIS, numărul de studenţi echivalenţi unitari ai universităţii era în 2013 de aproximativ 14.600. Numărul de studenţi cu taxă este de peste 9.600, repartizaţi astfel: circa 7.800 la licenţă, aproape 1.400 la masterat, aproape 150 la rezidenţiat şi aproape 350 la doctorat.
Finanţarea instituţională corespunzătoare studenţilor bugetaţi a fost în 2013 de 32.163.544 lei (distribuiţi astfel: licenţă 19.502.601 lei, masterat 11.214.946 lei, doctorat 1.445.997 lei). Din aceasta, aproape 79%, o reprezintă finanţarea de bază, aproximativ 18% finanţarea suplimentară şi restul de aproape 4% finanţarea prin granturi doctorale.
De remarcat este faptul că, datorată poziţiei modeste în ierarhie a multora dintre programele de studiu, UOC a pierdut circa 34.7% din finanţarea de referinţă, calculată în funcţie de numărul de studenţi.
Finaţarea instituţională reprezenta, conform ultimului raport al conducerii universitatii circa 34% din veniturile totale ale instituţiei, peste 46% fiind legate de taxele de şcolarizare. Veniturile din activitatea de cercetare reprezentau doar circa 5%“, arată profesorul Sorin Rugină.
Situaţia reală
„Universitatea are circa 80 programe de studii de licenţă în peste 50 de domenii, circa 70 de programe de studii de masterat şi 8 programe de studii de doctorat. A fost clasată în urma evaluării din 2011 în categoria instituţiilor de educaţie şi cercetare.
În urma ultimei ierarhizări a programelor de studii pe domenii, UOC are 2 programe în categoria A, 17 în B, 12 în C, 3 în D şi 8 în E. Unele dintre acestea trec însă prin dificultăţi în a obţine încredere ridicată la evaluarea pentru acreditare.
Activitatea de cercetare-dezvoltare-inovare (CDI) la Universitatea Ovidius a cunoscut o scădere în ultimii doi ani, pe fondul unei scăderi a finanţării la nivel naţional. Infrastructura de cercetare este insuficientă şi nu există o masă critică de cercetători decât în cazul a câtorva colective izolate.
Decalajul faţă de universităţile cu tradiţie, aflate în categoria cercetare avansată şi educaţie, este relativ mare, ceea ce face foarte dificilă recuperarea sa“, este de părere Rugină.
De ce este nevoie
„Pe fondul unei creşteri semnificative a spaţiilor de învăţământ din ultimii zece ani, vechea conducere a universităţii a luat măsuri de restructurare prin renunţarea la unele spaţii producătoare de costuri foarte ridicate. A crescut şi numărul de spaţii de cazare, a celor cu destinaţie sportivă, etc.
Este nevoie însă şi de dezvoltarea calitativă a infrastructurii didactice şi de cercetare, insuficientă şi/sau uzată fizic şi moral în o bună parte din laboratoare. Disponibilitatea terenului, ca şi existenţa unor obiective nefinalizate, constituie puncte tari care ar putea permite demararea unor proiecte în viitor“, consideră noul rector.
Cum se măsoară succesul
Planul managerial al rectorului va fi aplicat cu ajutorul unei noi echipe. Rezultatele vor fi măsurate prin comparaţie nu doar cu situaţia anterioară a Universităţii Ovidius, ci cu universităţi de prestigiu din ţară, cum ar fi Universitatea Transilvania din Braşov sau Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi.
„Gradul de succes al aplicării măsurilor propuse în acest plan managerial va fi apreciat atât prin comparaţie cu situaţia UOC premergătoare implementării acestuia cât şi printr-o paralelă cu alte universităţi pluridiscuplinare din categoria educaţie şi cercetare: Universitatea Transilvania din Braşov, Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi, Universitatea din Oradea, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, etc.
Indicatorii de performanţă cei mai relevanţi trebuie aleşi dintre cei ce afectează în mod semnificativ prestigiul şi finanţarea universităţii. În acest sens indicatorii propuşi de CNFIS sunt foarte importanţi.
Putem include, de exemplu, numărul de studenţi şi de absolvenţi pentru diversele cicluri de studii, inclusiv al celor străini, numărul de programe de studii acreditate clasate în fruntea ierarhiilor naţionale, raportul dintre numărul de cadre didactice şi numărul de studenţi, rata de promovabilitate, rata de continuare a studiilor de la licenţă la masterat, gradul de promovabilitate a testelor naţionale de profil, rata de angajare, mobilităţile studenţilor şi cadrelor, gradul de satisfacţie al studenţilor, cadrelor, angajatorilor, producţia ştiinţifică, valoarea granturilor“, menţionează profesorul Sorin Rugină.
Vă mai recomandăm:
Cina interactivă de la Universitatea Ovidius, masa unde se bate palma pentru angajare
Se încarcă comentariile...
