FOTO Imagini extrem de rare cu soldaţi români în Primul Război Mondial
0Imagini din Primul Război Mondial sunt arătate publicului în Anul Centenarului, când România sărbătoreşte 100 ani de la Marea Unire.
Fotografii de arhivă strânse de Muzeul Naţional de Istorie a României refac atmosfera de pe frontul Primului Război Mondial. În colecţie este cuprins şi momentul de cumpănă din anul 1916-1917, când Armata Română căuta să se regrupeze cu ajutorul aliaţilor francezi.
Bătăliile de la Mărăşti (iulie 1917), Mărăşeşti (august-septembrie 1917) şi Oituz (iulie-august 1917) au înclinat însă balanţa în favoarea României, salvând astfel statul naţional de la desfiinţare.
În Bătălia de la Mărăşti (iulie 1917), Armata 2 Română a reuşit să facă o spărtură largă de 30 kilometri şi adâncă de 20 kilometri în frontul Armatei Austro-Ungare determinând comandamentul Puterilor Centrale să-şi schimbe planul de operaţiuni şi să aducă puternice întăriri în zonă.
A urmat Bătălia de la Mărăşeşti (august-septembrie 1917), cea mai lungă şi ce mai dură încleştare de pe frontul românesc din Primul Război Mondial. Bătălia de la Oituz (iulie-august 1917) s-a desfăşurat concomitent şi a oprit ofensiva inamică, prin care se dorea accesul la ultimele zăcăminte de cărbune şi petrol ale României şi atragerea în luptă a rezervelor Armatei Române pentru a nu fi folosite în bătălia de la Mărăşeşti. Pierderea acesteia a forţat Puterile Centrale să renunţe la atac şi să bată în retragere. Aici, la Mărăşeşti, mai exact la Dealul Secuiului, a căzut în luptă prima femeie-ofiţer a Armatei Române, eroina gorjeancă Ecaterina Teodoroiu.
Dar acum 100 ani, când mai era puţin până la 1 Decembrie 1918, istoricul şi omul de stat Nicolae Iorga scria:
„Blocul Moldovenesc s'a reconstituit. Lăpedatu şi Mihai Popovici vin la mine, pentru a-mi spune că faţă de ce fac Românii de aiurea e necesară şi aici o manifestaţie naţională. M'am gândit un moment la o declaratîţie cetită din tribune supt steagul naţional la Camera, atrăgând în aceeaşi mişcare de entuziasm pe cei din incintă, cu banca ministerială cu tot.
Mi s'a obiectat cu dreptate că, faţă cu putinţă materiala a unei întreruperi a lecturii, e dezavantagiul de a absolvi pe nişte mizerabili care şi acuma încep a simula iredentismul, dupa ce au zăcut la picioarele strainului. Popovici vorbia de o demonstraţie în Piaţa Unirii, şi mai imposibilă. Intr'o audienţă la Rege, acesta li-a recomandat prudenţă dată fiind situaţia noastră, cu duşmani din toate părţile.
GALERIE FOTO CU IMAGINILE DE PE FRONT
Dupa propunerea mea, se decide a se întrebuinţa aniversarea proclamării Basarabiei autonome şi serbarea care s'a hotarat la Chişinău pentru a se lua iniţiativa unirii generale româneşti de către Basarabeni, care cei d'intâiu au prefăcut în fapta dreptul de autodeterminare a popoarelor. Redactez şi declaraţia de aderenţă pe care o vor ceti pe urmă tot acolo în biserică Soborului, Ardelenii şi Bucovinenii în numele pribegilor legionari“.
Medicul colonel Vasile Bianu, militant unionist şi erou de război, consemna în urmă cu un centenar că arhiducele losif din Pesta, „aşa zisul homo regius“, a primit în audienţă între alţii şi pe deputatul român Aexandru Vaida-Voevod, în numele partidului naţional, care a publicat următoarea relaţie asupra acestei întrevederi:
„Alteţa sa regală m'a invitat să esplic părerea mea asupra situaţiunii poporului român. M'am exprimat cu toată francheţa. În cursul audienţei de o oră, amintit, am că dela 1886, sunt prirnul om politic român, care a putut să se prezinte oficial înaintea unui Habsburg, căci guvernele ungare au găsit totdeauna mjlocul pentru a ţine pe conducătorii naţiunii române depărtaţi de tron. Situaţia actualä a Monarhiei se datoreşte sfetnicilor răi ai Coroanei; şefii naţiunii române n'au nici o răspundere. Starea de spirit morală a naţiunii române este căt să poate de amărâta. Cu toate jertfele ei mari pentru Dinastie şi Patrie, ea a fost eliminată din viaţa Statului şi drepturile ei istorice au rămas nerecunoscute. Iar când Maiestatea Sa a acordat amnestie tuturor popoarelor austriace, Românii cari s'au aşteptat a fi tratati la fel, au fost desamăgiţi. Naţiunea română stă pe temelia declaraţiei avute în Parlament. Ea vrea să-si exercite dreptul de autodeterminare recunoscut de ministrul de externe al Monarhiei. Ea cere o viaţă naţională şi o viaţă de Stat nelimitată, coordonată cu aceea a celorlalte naţiuni; dreptul de a decide singură de soarta ei şi, în raport cu aceasta, dreptul de a fi reprezentatä la Congres printr'un delegat al ei, deoarece, după experienţele făcute, ea nu poate avea încredere în factori politici şi oameni de stat străini. De altminterea, dreptul de a lua o deciziune definitivă, aparţine excluziv adunării naţionale române. Descurcarea e posibilă numai prin bărbaţi necompromişi prin politica trecutului“.
Deputatul Vaida a conchis declarând că alteţa sa regală a exprimat în repetate rânduri stima şi afecţiunea sa pentru naţiunea română; ca soldat a avut ocazia să, cunoască virtuţile strălucite ale Românilor, cari i-au inspirat cea mai mare simpatie. Bianu mai scria: „În Italia retragere generală, catastrofală, a Austriecilor. Şi Turcii ar deschide prin armistiţiu strâmtorile vaselor aliate. O mai mare zi pentru lumea întreagă nu se poate. lar la noi Averescu îl ameninţă pe Rege dacă nu-l cheamă la guvern pe dânsul“.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
