De ce ar trebui raportat Poliţiei orice turist cazat în România. Modificările din noua lege a turismului stârnesc scandal
0
Proiectul de lege a Turismului se află în etapa de avizare interministerială, dar patronatele din turism spun că forma actuală a legii nu a trecut printr-o dezbatere publică. Federaţia Patronatelor din Turismul Românesc cere premierului Dăncilă declanşarea unei anchete la Ministerul Turismului.
Pe 31 octombrie 2018, Ministerul Turismului a publicat pe site-ul instituţiei un proiect al Legii Turismului şi a anunţat că va intra în avizare interministerială, apoi va ajunge pe masa guvernului pentru a fi aprobat. La data respectivă, ministerul nota că proiectul este „rezultat în urma consultării publice demarate în data de 24 august 2017 şi a consultării interministeriale”.
Oficialii Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) susţin însă că proiectul publicat la finalul lunii octombrie nu este şi cel dezbătut public cu factorii de decizie în cursul anului 2017, ci unul care are mai multe modificări făcute în secret. Anul trecut, ministerul a organizat o serie de întâlniri regionale cu operatorii din turism, iar pe 11 decembrie 2017 avea aprobat un proiect de Lege al Turismului agreat de toate părţile implicate.
Acum, fiind vorba despre un nou proiect de lege, patronatele spun că ministerul încalcă Legea 51/2003 privind transparenţa decizională, deoarece nu a făcut anunţul de dezbatere publică pe acest nou proiect de lege.
La presiunea patronatelor, care au transmis pe 6 noiembrie o adresă Ministerului Turismului, instituţia a programat o dezbatere publică marţi, 13 noiembrie 2018. „Am solicitat să ni se spună de ce s-a schimbat în proporţie de peste 30% conţinutul Legii Turismului şi răspunsul a fost că aceste modificări survin ca urmare a observaţiilor făcute de ministerele care avizează legea, fără a pune la dispoziţie amendamentele ministerelor. Am fost întâmpinaţi într-un mod imperativ, aproape că ni s-a pus pumnul în gură să nu ne putem spune punctele de vedere. Dacă nu vor respecta legea privind transparenţa decizională, vom ataca în contencios administrativ”, a declarat Dragoş Răducan, vicepreşedinte FPTR.
Federaţia a transmis pe 12 noiembrie o adresă premierului Viorica Dăncilă prin care cere analiza activităţii ministrului Bogdan Trif şi declanşarea, prin Corpul de Control al premierului, a unei anchete cu privire la respectarea regulamentului de elaborare şi avizare a proiectelor de lege din Ministerul Turismului.
„Ministerul a luat proiectul de lege din 2017 şi s-a apucat să-l măcelărească. Iniţial nu au vrut să facă nicio dezbatere publică, dar s-au sesizat cei din privat că proiectul este diferit de cel dezbătut în cursul anului 2017. Nici Ordonanţa 2/2018, privind garantarea pachetelor turistice, nu se regăseşte în proiectul de lege”, spune Mircea-Titus Dobre, fost ministru al Turismului.
Principalele noutăţi: Sistem informatic de evidenţă a turiştilor
Sistemului Informatic de Evidenţă a Activităţii de Turism din România (SIEATR) este una dintre noutăţile Legii Turismului. Conform actualului proiect, va fi compus din două module: modulul 1 va ţine evidenţa operatorilor economici din turism, iar modulul 2 va prezenta indicatorii statistici asociaţi activităţii de turism din România. Ar fi vorba, printre altele, de obligativitatea agenţilor de turism de a raporta date statistice referitoare la turiştii cazaţi.
Ministerul Turismului a renunţat totuşi în noul proiect la un modul 3 al SIEATR, agreat deja în urma dezbaterii publice iniţiale şi prevăzut în proiectul din decembrie 2017. Este vorba despre un modul care stochează şi procesează datele cu caracter personal ale turiştilor, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Administrat de Ministerul Afacerilor Interne, acesta ar fi avut ca scop, printre altele, depistarea persoanelor care se sustrag urmăririi penale sau prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.
Daniel Iluşcă, proprietarul unui resort în Delta Dunării, se arată de acord cu dispariţia acestui modul şi critică oricum strategia de stocare a datelor personale ale turiştilor. „Ar fi o prevedere care ar încălca dreptul la intimitate al fiecărui turist prin implementarea unui sistem informatic online, de genul «BIG BROTHER», prin care poţi afla în secunda 2 unde este cazat cineva în România, de câte ori s-a cazat, eventual ce alte persoane s-au cazat în acelaşi hotel, în aceeaşi localitate sau chiar aceeaşi cameră”.
Pe de altă parte, cei implicaţi în dezbatarea proiectului noii legi a turismului critică dur această modificare. „Eliminarea modulului 3 este o atingere gravă a securităţii şi siguranţei naţionale”, arată Dragoş Răducan, vicepreşedinte FPTR, în sesizarea adresată premierului Viorica Dăncilă. Sistemul informatic este folosit cu succes şi în alte ţări europene, ultima care l-a adoptat fiind Portugalia. De altfel, articolul 45 din Convenţia de punere în aplicare a Acordului Schengen prevede înregistrarea turiştilor „pentru prevenirea unor pericole”.
Organizaţiile de Management al Destinaţiei
O altă modificare despre care patronatele în turism spun că a fost făcută netransparent este cea referitoare la înfiinţarea Organizaţiilor de Management al Destinaţiei (OMD) care, conform actualului proiect de lege sunt definite ca „o asociere între autorităţile locale şi plătitorii de taxe speciale de turism", ceea ce înseamnă exclusiv hotelieri şi eventuale alte locuri unde s-au instituit asemenea taxe. „Sunt, astfel, excluşi ceilalţi participanţi la activitatea reală din industria ospitalităţii, de exemplu proprietarii de structuri de alimentaţie publică, de structuri de agrement, aeroporturi, transportatori, ghizi, universităţi de profil, camere de comerţ”, spune Corina Martin, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor de Promovare Turistică din România.
Crearea structurilor OMD nu este văzută cu ochi buni de către Daniel Iluşcă, proprietarul unui resort în Delta Dunării, deoarece ele ar fi finanţate din taxe impuse agenţilor economici din turism, iar astfel de structuri „total artificiale ar perturba mediul asociativ, în sensul că nu este necesară crearea unei organizaţii noi, în condiţiile în care există multe înfiinţate deja, cu rezultate notabile”.
Definiţii ambigue în proiectul de lege
Dana Rentea, reprezentanta Asociaţiei Lucrătorilor în Turism Infotripişti, a subliniat câteva definiţii ale unor termeni din lege care ar trebui lămurite:
- termenii şi definiţiile din Legea Turismului ar trebui să fie cele deja promulgate prin Ordonanţa de Guvern 2/2018 (garantarea pachetelor turistice); în acest sens propunem preluarea definiţiei „Agenţiei de Turism” din OG 2/2018;
- recomandăm folosirea termenului de „servicii de călătorie”, în locul termenului de „servicii turistice”;
- la articolul 2, punctul 21, este enumerată ca serviciu turistic (de călătorie) şi alimentaţia publică, iar în OG 2/2018 nu o mai regăsim. Recomandăm uniformizarea celor 2 acte normative, pentru a nu crea confuzii;
- dintre definiţiile din Legea Turismului lipseşte cea a „serviciilor de călătorie asociate”; recomandăm introducerea definiţiei din OG 2/2018, pentru a putea defini clar şi fără echivoc tipul de activităţi pe care îl poate desfăşura fiecare tip de agenţie de turism;
- la articolul 38 sunt diferenţe faţă de OG 2/2018, deoarece în proiectul Legii Turismului lipseşte specificaţia că responsabilul legal al activităţii agenţiei de turism poate fi o persoană cu minim 5 ani de experienţă în activitatea de turism;
Specialiştii în turism spun că, potrivit noilor reglementări propuse de lege, vor putea desfăşura activităţi turistice şi persoane private, fără să necesite licenţă, fapt care va conduce la diluarea responsabilităţii celor care prestează astfel de activităţi. Printre cei avantajaţi s-ar număra angajaţi de rând ai Bisericii, preoţi la diverse instituţii de cult, care ar putea astfel intra legal pe piaţa turismului, transportând fără intermediari turişti către unităţi de cult.
„Barierele pe care încercăm să le ridicăm pentru a proteja activitatea de agenţie de turism ne vor sufoca dacă, în afara lor, lăsăm să se desfăşoare activităţi similare fără protecţie, fără reglementări. Desfăşurarea de activitate turistică fără licenţă, sau nerespectând tipul de licenţă, trebuie să fie considerate ca exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi, cu sancţiunile aferente”, mai spune Dana Rentea.
Ministerul Turismului: legea poate suferi modificări
Reprezentanţii Ministerului Turismului susţin că „forma legii turismului publicată pe site-ul ministerului este un proiect legislativ ridicat în transparenţă decizională în data de 31 octombrie 2018, urmând ca acesta să sufere modificări în funcţie de observaţiile primite de la instituţiile statului, dar şi în urma organizării dezbaterilor publice. Menţionăm că, în cazul Legii Turismului, dezbaterea publică a avut loc astăzi, 13.11.2018, în conformitate cu dispoziţiile art. 7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată.”
De asemenea, sunt amintite dezbaterile publice din anul 2017 la care au participat operatori din industrie, asociaţii profesionale şi patronale, autorităţi locale şi alte entităţi interesate.
Reprezentanţii ministerului afirmă că modificările aduse proiectului din anul 2017 au vizat şi reglementarea OMD-urilor (Organizaţiior de Management al Destinaţiei) având în vedere legea de aprobare a OG nr. 15/2017 privind modificarea şi completarea OG nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România.
„În forma propusă a fi reglementată în prezentul proiect, SIEATR colectează doar date cu caracter statistic, necesare realizării unei strategii de dezvoltare şi promovare a destinaţiilor turistice, implicit a României, în ansamblu, ca destinaţie turistică. Astfel, Ministerul Turismului nu devine colector de date cu caracter personal”, se arată în răspunsul ministerului.
În cursul anului 2018, susţin cei din minister, au avut loc întâlniri de lucru organizate la iniţiativa Ministerului Turismului, cu mai multe instituţii avizatoare: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, în scopul identificării unor soluţii care să ducă în cele din urmă la aprobarea proiectului de lege.
„Totodată, ministerul a organizat mai multe întâlniri cu reprezentanţii industriei turismului, atât în cadrul Consiliului Consultativ în Turism, cât şi în afara lui, în cadrul cărora au fost expuse toate aceste aspecte şi s-au făcut eforturi pentru identificarea celor mai bune soluţii”, mai spun reprezentanţii Ministerului Turismului.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
