Culisele avizării proiectului imobiliar de la Corbu. Angajate ale Rezervaţiei Delta Dunării: „Am fost umilite pentru că apărăm o arie protejată”
0
Controversatul proiect ce presupune construirea a 26 de imobile în apropierea plajei Corbu a intrat în atenţia Poliţiei, Inspectoratului de Stat în Construcţii, Gărzii de Mediu şi Prefecturii Constanţa, care acum verifică modul în care dezvoltatorul a primit avizele şi autorizaţiile înaintea începerii construcţiilor.
Una dintre instituţiile-cheie care a avizat favorabil proiectul dezvoltatorului SC Logis Project SRL este Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD). Avizele, semnate de guvernatorul Deltei, au fost date în luna septembrie 2020, deşi angajaţi ai instituţiei au susţinut că un astfel de proiect nu trebuie autorizat.
Construcţiile din zona plajei Corbu sunt prevăzute, de fapt, în două proiecte ale aceluiaşi dezvoltator: „Construire 6 corpuri colective cu regim de înălţime P+1E, dezmembrare teren, branşamente utilităţi şi organizare şantier” şi „Construire 18 corpuri colective cu regim de înălţime P+1E, dezmembrare teren, branşamente utilităţi şi organizare şantier”.
Proiectele se întind pe aproximativ 30 de hectare de teren situate chiar lângă plaja Corbu, în Rezervaţia Delta Dunării, zona economică a acesteia. Avizul ARBDD, esenţial pentru obţinerea autorizaţiei de construcţie, a stârnit multe controverse în interiorul instituţiei responsabile de administrarea unui patrimoniu UNESCO.
Macheta proiectului din zona plajei Corbu - captură film prezentare Logis Project
Prima tentativă de avizare a eşuat
În luna septembrie 2020, au avut loc două şedinţe ale Comisiei Interne de Avizare (CIA) a ARBDD în care s-a discutat avizarea celor două proiecte imobiliare depuse de SC Logis Project SRL.
Prima şedinţă CIA a avut loc în data de 16 septembrie 2020 şi a fost condusă de un director din cadrul ARBDD, deşi în mod normal guvernatorul conduce astfel de şedinţe. În cadrul acesteia, responsabilii de dosare (angajate ale ARBDD care au cercetat proiectele imobiliare - n.red.) au arătat că proiectele au impact negativ asupra zonei şi chiar au invocat argumente ştiinţifice şi legislative, aşa cum demonstrează procesul-verbal al şedinţei CIA.
Specialistele au fost contrazise de juristul ARBDD, care a susţinut că sunt suficiente concluziile studiului de evaluare realizat de o firmă autorizată, la comanda beneficiarului de proiect. În momentul trecerii la votul final, mai mulţi membri ai comisiei CIA s-au abţinut, iar altul a votat împotriva avizării investiţiei imobiliare, fapt ce a determinat ca proiectele să fie rediscutate într-o altă şedinţă.
Angajate ARBDD „umilite şi blamate”
După cinci zile de la acest moment, pe 21 septembrie 2020, două responsabile cu biodiversitatea din cadrul ARBDD (care s-au ocupat de dosarul proiectului imobiliar), înregistrează o adresă către guvernatorul de atunci, Ion Munteanu. Ele îi scriu acestuia că în şedinţa CIA din 16 septembrie 2020 şi-au menţinut opinia că proiectele trebuie avizate nefavorabil deoarece ar încălca prevederile legislaţiei europene, Directiva Habitate, Directiva Păsări şi legislaţia românească.
Adresa expertelor către guvernatorul ARBDD - fragment
Expertele mai spun că de un an sunt obligate să acorde acestui proiect foarte mult timp (deplasări la Ministerul Mediului, deplasări în teren, şedinţe şi corespondenţe) în detrimentul altor solicitări care nu „beneficiază de acest privilegiu”.
„Pe tot parcursul derulării procedurii de emitere a Avizului de administrator am fost contestate, umilite, blamate doar din motiv că apărăm interesul acestei arii naturale protejate, obiectivul fundamental al acestei instituţii. Această hărţuire morală, prin caracterul său sistematic a condus la stres şi epuizare psihică”, spun acestea.
Adresa expertelor către guvernator - fragment
„Adevărul” a încercat să ia legătura cu fostul guvernator Ion Munteanu, dar acesta nu a răspuns mesajelor noastre. De asemenea, pentru a lămuri cine le-a blamat şi contestat, am încercat să discutăm cu una dintre semnatarele adresei, care a spus că documentul este autentic şi că „la telefon nu se poate spune mai mult de-atât”.
În schimb, actuala conducere a ARBDD a transmis că adresa celor două angajate nu a fost direcţionată către niciun alt compartiment şi nu a primit nicio rezoluţie. Aşadar, nu se poate şti cine le-a „blamat, contestat sau umilit” la vremea respectivă. Rezervaţia susţine că toate punctele de vedere ale specialiştilor au fost luate în considerare.
Cum a avizat ARBDD proiectele
După numai două zile, pe 23 septembrie 2020, are loc o nouă şedinţă a CIA condusă, de data aceasta, chiar de guvernatorul Ion Munteanu. Între timp, conform procesului-verbal de şedinţă, a avut loc o întâlnire la Ministerul Mediului (în data de 22 septembrie 2020) tot pe tema proiectului imobiliar şi au intervenit „modificări”. Este vorba despre faptul că Ministerul Mediului a stabilit ca Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) să fixeze nişte valori ţintă minime de conservare pentru habitatul „dune mobile embrionare”, un habitat pe care, conform OUG 202/2002, nu ai voie să construieşti.
ARBDD a emis totuşi avizele pentru proiect în data de 24 septembrie 2020, luând în calcul valoarea ţintă de 0,059% în cazul dunelor mobile embrionare ce ar putea fi distruse de construcţii, valoare care ar fi fost stabilită de ANANP. Proiectul de la Corbu se încadra în această limită deoarece suprafaţa afectată era de 0,02248%.
Avizul emis de ARBDD în baza valorilor stabilite de ANANP
Doar că, într-un răspuns oficial transmis de ANANP ziarului „Adevărul”, agenţia susţine că „ANANP nu a stabilit în procente, şi nici nu avea cum o valoare ţintă de 0,059%, ci a stabilit ca obiectiv de conservare a habitatului menţinerea sau îmbunătăţirea stării de conservare pe cel puţin 11 hectare, ca valoare-ţintă”. ANANP spune, aşadar, că nu a stabilit nici un procent pentru suprafeţele de dune mobile embrionare care să poată fi distruse de anumite construcţii.
Răspunsul ANANP
Articolul 60 (3) din OUG 202/2002 prevede că „amplasarea oricăror construcţii pe terenuri acoperite de dune, terenuri mlăştinoase, grote, faleze, terenuri cu păduri cu funcţii speciale de protecţie, a altor habitate naturale în apropierea monumentelor culturale sau acolo unde afectează securitatea mediului este interzisă.”
„Adevărul” a solicitat un punct de vedere Ministerului Mediului cu privire la întâlnirile organizate de acesta pe tema proiectului imobiliar privat şi interesul ministerului în această chestiune. Până la ora publicării articolului, deşi au trecut mai mult de 30 de zile de la solicitare, nu am primit nici un răspuns.
Construcţiile au fost stopate
În acest moment, lucrările la proiectului imobiliar au fost stopate. Construcţiile, demarate în noiembrie anul trecut, încalcă avizul de mediu, spun cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC). Concret, fundaţiile construcţiilor au fost realizate din piloni de beton armat, deşi în acord se specifica faptul că aceştia trebuia să fie metalici, iar planşeele erau din placă de beton şi nu din grinzi de lemn, iar toţi stâlpii şi grinzile erau din beton armat.
Construcţiile din zona plajei Corbu foto: Garda de Mediu
ISC, alături de Garda de Mediu şi Poliţia au verificat conformitatea lucrărilor iar concluziile au fost că proiectul trebuie oprit, lucrările desfiinţate şi terenul trebuie readus la starea iniţială. Garda de Mediu a dat dezvoltatorului şi un termen pentru acest lucru: 15 aprilie. „Am contestat în instanţă măsura dispusă şi aşteptăm decizia magistraţilor“, este răspunsul primit de la reprezentanţii SC Logis Project SRL.
Şi Prefectura Constanţa, în baza raportului întocmit de Inspectoratul de Stat în Construcţii, a atacat în instanţă autorizaţiile de construcţie emise de Primăria Corbu pentru acest proiect.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Scandalul construcţiilor de pe plaja Corbu se mută în instanţă. „Ar putea fi un precedent”
Construcţiile din beton pentru complexul turistic de pe plaja Corbu au fost blocate
Se încarcă comentariile...
