Constanţa: Ocolirea piraţilor este considerată prea scumpă pentru armatori
0
Somalezii abandonează navele capturate după ce primesc răscumpărarea. În mâinile răpitorilor au ajuns anul trecut 24 de marinari români. Atacurile din Golful Aden se dublează de la an la an.
Piraţii au bărci cu motor rapide şi ştiu să folosească un card bancar. Vremurile când piraţii se mulţumeau cu bijuterii şi alte comori au apus demult. Acum, corsarii fură combustibilul navei şi alte valori care ajung la taberele militare. Hoţii mărilor eliberează nava după ce primesc o răscumpărare de câteva milioane de euro.
De departe, cea mai periculoasă zonă de acţiunea a piraţilor este Somalia, unde piraţii uzitează de arme de foc. În 2004, piraţii au sechestrat pentru prima dată o navă.
Atunci au intervenit şi forţele de reacţie ale Naţiunilor Unite, iar Consiliul de Securitate al ONU a decis că trebuie luate urgent măsuri de securitate. Din păcate, în ciuda măsurilor de siguranţă luate în zonă, nu trec câteva luni şi hoţii mării reuşesc să pună mâna pe altă navă.
„La nivel internaţional, anul trecut, atacurile s-au dublat faţă de 2008. Statisticile arată că atacurile se dublează de la an la an“, a declarat Adrian Mihălcioiu, liderul Sindicatului Liber al Navigatorilor Constanţa (SLN).
Aria de securitate se limitează la 1.500 de kilometri în largul Mării Arabiei şi al Oceanului Indian. Este imposibil practic să asigure siguranţa pe pe tot cuprinsul oceanului, mai ales că atacurile nu se mai dau aproape de mal, ci în largul mării, chiar şi la 1.000 de mile distanţă de mal.
Tunurile de apă, singura armă
De regulă, spune Mihălcioiu, piraţii atacă navele care circulă cu viteză mică. „În cazul în care nava are o viteză de peste 15 noduri nu poate fi atacată de piraţi“, adaugă el. De asemenea, cel mai uşor sunt atacate navele încărcate, care au bordul scăzut. Piraţii îmbarcaţi pe pescadoare stau aproape de navă şi, când prind momentul propice, se urcă la bordul navei.
Nu te poţi apăra de piraţi decât cu tunurile de apă. Instalaţiile pentru stingerea incendiilor de la bordul navelor reprezintă, cu această ocazie, şi mijloacele de luptă împotriva piraţilor.
Odată ce nava este capturată, este dusă de piraţi aproape de mal. Când atacul este făcut public, nava răpită este păzită de o ambarcaţiune care veghează să nu dispară marfa din nava sechestrată.
Trei milioane de dolari, cea mai mare răscumpărare
În acest timp, piraţii negociază preţul eliberării navei şi al echipajului cu negociatorul desemnat de armatorul navei.
Valoarea răscumpărării variază între unul şi trei milioane de dolari. În majoritatea cazurilor, răscumpărarea a fost plătită de firmele de asigurare. A fost un singur caz în care armatorul a plătit piraţilor preţul cerut.
Este vorba de armatorul navei Buccaneer, care a fost capturat de piraţi pe data de 11 aprilie 2009, cu 16 marinari la bord. „Valoarea remorcherului era mai mică decât răscumpărarea cerută“, a spus Mihălcioiu.
După ce piraţii şi negociatorul ajung la o înţelegere, banii de răscumpărare se aruncă din avion. Piraţii care rămân pe uscat dau semnalul de retragere al celor care se află pe nava răpită.Unul câte unul, corsarii părăsesc nava.
Cinci marinari români, în mâinile piraţilor
Cinci marinari români se află în prezent în mâinile piraţilor somalezi: un fitter, un ofiţer punte, un cadet, un electrician şi un nostrom. Ultima navă cu marinari români la bord (un electrician şi un nostrom) care a fost răpită de piraţi pe data de 1 ianuarie este Asian Glory, care transporta autoturisme de la Singapore la Arabia Saudită.
Pe data de 28 decembrie, nava St. James Park a fost capturată de hoţii mării pe coasta Somaliei. La bordul navei se aflau alţi doi marinari la bord; un ofiţer 1 punte şi un cadet. St. James Park venea din Spania şi se îndrepta spre Thailanda.
Citiţi mai multe amănunte despre cazurile marinarilor ajunşi în mâinile piraţilor în Adevărul de Seară de astăzi!