Constanţa, aproape de bilanţul primului an de guvernare locală. Ce s-au angajat edilii să facă pentru a redresa judeţul
0După un început anevoios, administraţia actuală a Constanţei face eforturi să recupereze timpul pierdut, cei 20 ani de administraţie Mazăre care a făcut ca întreg judeţul să decadă.
Criticaţi intens de constănţeni care şi-au pierdut răbdarea, edilii încearcă să facă vizibile proiectele pentru care s-au angajat la redresarea Constanţei. În scurt timp se face anul de la câştigarea alegerilor, în 27 septembrie 2020, iar oamenii vor rezultate concrete în îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă în comunitatea lor: curăţenie, logică în urbanizare, siguranţă, salubrizare.
Cel mai recent proiect anunţat este cel pentru recuperarea demografică. Astfel, în contextul unei scăderi drastice a populaţiei pe tot judeţul Constanţa (la 1 iulie 1990 – populaţie de 754.356 persoane, la 1 iulie 2019 – 673.023 persoane), Primăria Constanţa a anunţat marţi, 3 august, că începe înscrierile pentru fertilizarea in vitro. Din data de 5 august 2021, cei interesaţi pot depune cereri în cadrul programului INFANT. Primăria Constanţa, prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială, va acorda anul acesta 100 de vouchere, în valoare de 10.000 lei fiecare, cuplurilor sau femeilor singure care până acum s-au aflat în imposibilitatea de a avea copii. Informaţiile necesare sunt disponibile pe site-ul www.primaria-constanta.ro/spas secţiunea INFANT, telefoane 0341.448.531, 0341.180.113.
Cu o zi înainte, municipalitatea a anunţat că la Constanţa a început amenajarea unui parc tematic, pentru sport, pe plaja Modern. Aici se va face fitness în aer liber, la malul mării, aşa cum ar fi normal într-un oraş de litoral. Parcul va fi amplasat în locul vechilor dughene dinspre Portul Tomis, unde era teren viran.
„Până la sfârşitul săptămânii viitoare vom avea un spaţiu de agrement pentru fitness. Vom avea parte şi de o zonă de spaţiu verde care va fi dotată cu sistem de irigaţii, o pergolă pentru umbră şi toate condiţiile pentru a putea desfăşura aceste activităţi în mod decent“, a declarat Felicia Ovanesian, city managerul municipiului Constanţa.
Spaţiul de agrement se află pe plaja Modern, ceea ce va face ca timpul petrecut pe malul mării să fie cu atât mai plăcut, mai ales pentru cei care iubesc să facă sport în aer liber – spun edilii. Parcul va fi dotat cu 47 de aparate de fitness şi o pistă pentru alergat. De asemenea, va avea arbori, arbuşti, flori, bănci, coşurile de gunoi şi stâlpi de iluminat pentru a se putea face sport şi după lăsarea serii. Proiectul, în valoare de 250.000 lei, va fi realizat în baza unui contract de sponsorizare încheiat între Primăria Constanţa şi Nordis Management SRL.
Ce mai speră constănţenii, oameni de rând sau edili
Ce lipseşte Constanţei să devină motorul dezvoltării naţionale este ca în primul rând să devină motorul propriei dezvoltări. Aşteptată de decenii, transformarea promisă a Constanţei are un început anevoios, dar va veni – promit edilii, cei nou aleşi după 20 ani de administraţie Mazăre. Proiectele se află în diverse stadii de realizare, dau ei asigurări.
Printre altele, municipalitatea a cerut Guvernului preluarea în administrare a două obiective-simbol pentru Constanţa: Portul Tomis şi Lacul Tăbăcăriei.
Pentru Portul Tomis, proiectul unei noi marinei ar permite deschiderea de rute, atât interne, cât şi internaţionale, unde ar putea avea acces şi ambarcaţiuni care operează croaziere în Delta Dunării, precum şi deschiderea unei rute România - Grecia pentru veliere. Pentru aceasta ar trebui dragat portul turistic, deoarece apa are o adâncime mică, iar lucrările s-ar putea face cu fonduri europene.
În ceea ce priveşte Lacul Tăbăcăriei, acesta a trecut de anul trecut, în urma unei decizii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în administrarea Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Primăria Constanţa a purtat deja discuţii pentru preluarea parcului pe care se obligă să-l întreţină corespunzător şi să-l pună în valoare.
Nu în ultimul rând, principala problemă a oraşului, lipsa perspectivei de dezvoltare, ar putea avea o soluţie prin crearea de parcuri industriale. Un prim pas a fost făcut, prin preluarea de la Ministerul Afacerilor Interne a două terenuri din curtea Poliţiei de Frontieră Constanţa, pe care se află un imobil dezafectat. Aici, planul este de a înfiinţa un parc tehnologic, care să atragă investitori şi forţă de muncă.
Statisticile şi realitatea
Dezvoltarea judeţului Constanţa, ca întreg, a fost pusă pe hârtie, într-un mare plan de redresare la care contribuie Consiliul Judeţean Constanţa şi Primăria Constanţa. Cele două entităţi au creat în această primăvară Asociaţia de Dezvoltare Durabilă (ADD) a Judeţului Constanţa, care să atragă parteneri din domenii importante precum mediu de afaceri, educaţie, sănătate, cultură, societate civilă. Prin intermediul ADD vor fi dezvoltate, între altele, serviciile de interes public aflate în administrarea locală, pentru care vor fi derulate proiecte cu finanţări externe.
În statistici, Constanţa stă bine. În fişa de ţară a României întocmită de ESPON 2020 se arată că judeţul Constanţa este un soi de campion la creştere PIB (Produs Intern Brut) pe cap de locuitor, în raport cu media Uniunii Europene: „Majoritatea județelor României au manifestat o creștere ușoară a PIB pe cap de locuitor în raport cu media UE pentru perioada 2008-2013 (între 0 și 5%), cu unele excepții. Județul Constanța se remarcă printr-o creștere masivă de 20%, urmat de județele Prahova, Brașov și Gorj, cu valori între 10 și 15%. Câteva județe vestice precum Arad, Alba și Cluj, precum și Iași și Tulcea în est, au înregistrat creșteri între 5 și 10%. La polul opus, București și alte câteva județe vestice au avut valori negative între -10 și -5%. Acest lucru a fost cauzat de faptul că impactul inițial al crizei asupra lor a fost mai puternic.“
Date pentru ani mai recenţi se găsesc pe site-urile Institutului Naţional de Statistică (INSSE), Direcţiei Judeţene de Statistică (DJS), Comisiei Naţionale de Statistică şi Prognoză care funcţionează în cadrul Guvernului României şi ale presei de specialitate care face analize economico-financiare folosind aceleaşi surse.
Conform Direcţiei Judeţene de Statistică Constanţa (DJS), de exemplu, PIB-ul Constanţei s-a triplat din 2005 (12.609 milioane lei) până în 2017 (36.424 milioane lei). Anuarul Statistic al Judeţului Constanţa 2020 relevă că PIB-ul în 2018 a fost de 39.441,9 milioane lei - menţinând deci acelaşi curent crescător. Iar în topul PIB 2019, Constanţa este pe locul 4 la PIB-ul pe cap de locuitor, cu 14.596 euro, după Bucureşti (28.573 euro), Cluj (15.011 euro), Timiş (14.727 euro). Datele elaborate sunt publice şi pot fi consultate pe site-urile enumerate.
Statistica nu poate bate însă realitatea. Constanţa în sine nu este un oraş atractiv decât pentru relaxare temporară şi pentru făcut bani din anumite afaceri. Conştienţi de cosmetizarea fără suport pe care cetăţenii au îndurat-o ani de zile, mai-marii liberali ai judeţului au obligaţia să îndrepte ceea ce au criticat înainte de a avea puterea.
Pe aceeaşi temă: