Cine este moldoveanul şcolit la Sorbona ajuns liderul spiritual al ortodocşilor din Kiev
0
Fiu de domnitor moldovean, viitorul lider spiritual al ucrainenilor a studiat la Lvov şi Sorbona, iar una dintre cărţile tipărite de el a fost trimisă regelui Ludovic al XIV-lea al Franţei (Regele Soare).
Petru Movilă s-a născut la Suceava, în anul 1596, ca fiu al lui Simion Movilă, care va domni mai târziu în Ţara Românească, şi al soţiei acestuia, Marghita, călugărită ulterior sub numele de Melania. Din Sinaxarul Ortodox, care descrie viaţa sfântului, aflăm că tatăl său a avut ca fraţi pe Ieremia Movilă, domn al Moldovei între 1595-1606 şi pe Gheorghe Movilă, viitorul mitropolit al Moldovei.
După moartea tatălui său, împreună cu mama şi cu fraţii săi, Petru pleacă în Ţara Românească, după care se vor ajunge definitiv în Polonia.
„Învăţătura şi-o va începe în casa părintească, apoi o va continua la vestita şcoală a Frăţiei ortodoxe din Lvov (Lemberg) şi la Academia Zamoiska din Zamosč. Acolo studiază limbile latină, greacă, slavonă şi polonă, la care se adăugau discipline standard din vremea respectivă: gramatica, poetica, retorica, dialectica, teologia. A studiat în limba latină şi la Sorbona. Potrivit obiceiului nobililor polonezi, şi-a însuşit mânuirea armelor şi a luat parte la două lupte ale polonilor împotriva turcilor, la Ţuţora (1620) şi Hotin (1622)”, mai arată sursa citată.
Arhimandritul Zaharia Kopâstenski, de la mânăstirii Pecerska, îi îndrumă paşii către călugărie, pas pe care-l face la Lavra Pecerska, după anul 1625. În doar doi ani, ajunge egumen al mănăstirii, iar în această calitate a reuşit să ridice prestigiul cultural şi bisericesc al lavrei. Petru Movilă s-a ocupat de restaurarea şi înfrumuseţarea mănăstirilor şi a peşterilor în care se găseau moaşte de sfinţi şi a continuat activitatea tipografică a înaintaşilor săi, dând la lumină mai multe cărţi de slujbă şi de învăţătură.
Pune bazele unui colegiu, întâi la Lavra, apoi la Mănăstirea Bratska, din care se va dezvolta vestita Academie Duhovnicească de la Kiev, unde studiază Paisie Velicicovsky de la mănăstire Neamţ, arhimandritul Filaret Scriban, Episcopul Melchisedec Ştefănescu al Romanului, Episcopul Ghenadie Enăceanu al Râmnicului-Noul Severin, Patriarhul Nicodim Munteanu, preotul Alexie Mateevici.
Petru Movilă (icoana sfntului, foto sus) ajunge mitropolit al Kievului, iar din această postură intensifică activitatea de tipărire a unor cărţi ortodoxe. De asemenea, reia legăturile cu ţările române. El restaurează Biserica „Sfânta Sofia” din Kiev, Biserica Mare a Lavrei Pecerska, precum şi Biserica Spassky, situată în parcul Berestovo.
Pune bazele a trei tipografii la Kiev, iar aici văd lumina tiparului Liturghierul (1629), Nomocanonul (1629), Antologhionul (1636), Triodul ales (1637), Evanghelia de învăţătură (1637) şi alte cărţi de cult ortodox.
A trimis în Ţara Românească trei tiparniţe care au fost instalate la Câmpulung (1635), Govora (1637) şi Târgovişte (1646), iar voievodului moldovean Vasile Lupu îi trimite în anul 1642 prima tiparniţă din Moldova.
„Tipăriturile pe care le edita Sfântul Mitropolit Petru Movilă cuprindeau pe frontispiciu fraza fiu al voievodului Ţării Moldovei, reproducând şi stema familiei Movileştilor. Cea mai cunoscută lucrare a sa rămâne Mărturisirea ortodoxă, dezbătută şi aprobată cu unele modificări de sinodul panortodox întrunit la Iaşi în lunile septembrie - octombrie1642. O copie greco-latină a Mărturisirii de credinţă a Mitropolitului Petru Movilă a fost trimisă şi regelui Ludovic al XIV-lea („Regele-Soare”) al Franţei, şi se păstrează până astăzi la Biblioteca Naţională din Paris sub numele Codex Parisinus 1265, f. 3 recto”, scrie Ziarul Lumina.
Petru Movilă moare pe 22 decembrie 1646, fiind înmormântat în Biserica Uspenia de la Lavra Pecerska din Kiev.
În anul 1996 a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Ucraineană cu data de prăznuire în calendar la 31 decembrie. În anul 2002 a avut loc şi proclamarea de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizării Sfântului Ierarh Petru Movilă, Mitropolitul Kievului, cu dată de prăznuire ziua de 22 decembrie.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
