Video Ansamblul Rupestru de la Murfatlar, vizat de un spectaculos proiect. Cum ar putea arăta VIDEO
0După 65 de ani de la descoperirea bisericuțelor de cretă de la Murfatlar, un loc ce adăpostește vestigii datând din secolul al X-lea, Consiliul Județean Constanța a finalizat un proiect de conservare, protejare și punere în valoare a Ansamblului Rupestru.
Dacă totul este pe hârtie în acest moment, oficialitățile speră ca în aproximativ cinci ani să avem acolo un centru care să protejeze bisericuțele de cretă și care să ofere publicului posibilitatea de a vizita parțial acest loc.
Proiectul tehnic realizat cu 300.000 de euro de o echipă de specialiști propune demolarea construcțiilor de protecție actuale și realizarea unei clădiri noi care să asigure ansamblul rupestru, inclusiv un microclimat interior, conservarea și restaurarea componentelor litice.
Din Ansamblul Rupestru fac parte patru bisericuțe (B1, B2, B3, B4), cavoul locuință C, gruparea de încăperi (denumită galeriile E-G) și carierele antice de exploatare a cretei. Ansamblul se întinde pe o suprafață de aproximativ 2.100 de metri pătrați, având o lungime de 90 de metri, o lățime de 30 de metri și o diferență de nivel de 18 metri.
Proiectul de acum vine după 65 de ani de la descoperirea Ansamblului Rupestru de la Murfatlar și după 45 de ani de la propunerea primului proiect, nerealizat, al construcției de protecție a sitului. Punere lui în practică va asigura conservarea vestigiilor arheologice, va permite monitorizarea stării ansamblului și va facilita, pentru prima oară, vizitarea acestui obiectiv important.
Cum arătă viitorul Ansamblului Rupestru
Specialiștii, în realizarea proiectului tehnic, au adaptat viitoarea construcție la context, prin modelarea arhitecturii la configurația topografică a terenului și prin stabilirea unei relații vizuale directe între spațiul interior amenajat și cel exterior. „Arhitectura clădirilor face ca acestea să se integreze organic în mediul înconjurător, fiind percepute ca niște forme de relief. Configurația spațiilor interioare propuse este similară cu cea a încăperilor săpate în masivul de cretă, integrând astfel arhitectura și în contextul istoric”, se arată în documente.
Conform proiectului tehnic, corpul B, dispus înspre stradă, va asigura primirea vizitatorilor având destinația de „Centru de primire vizitatori”. În interiorul corpului B, vor fi amenajate spațiile destinate publicului (expoziție permanentă, expoziție temporară, spațiu introducere, magazin, foyer), spații destinate personalului și spații tehnice.
Corpul A, amplasat peste Ansamblul Rupestru, va avea rolul de a proteja vestigiile arheologice făcând totodată posibilă vizitarea acestora. Destinația acestui corp este aceea de „Muzeu de sit”. În interiorul clădirii, vor fi amenajate trasee de vizitare, pasarele, care conduc vizitatorii în vecinătatea obiectivelor.
Dotat cu echipamente specifice, corpul A va asigura microclimatul interior controlat (control al umidității și al temperaturii) necesar conservării sitului arheologic.
„Bisericuțele propriu-zise nu vor putea fi vizitate. Publicul poate avea acces doar în corpul B și corpul A”, explică arhitectul Daniel Hoinărescu, cel care s-a ocupat de realizarea proiectului tehnic.
Proiect devenit realitate peste cinci ani
Ansamblul de la Murfatlar este afectat de infiltrațiile din sol, de aceea Mihai Lupu, președintele Consiliului Județean Constanța, spune că instituția sa a investit în ultima vreme în stoparea acestor infiltrații.
„De un an de zile am lucrat la protecția ansamblului pentru evitarea altor eroziuni. Toate acțiunile se desfășoară în colaborare cu Institutul Național al Patrimoniului și Institutul Național de Arheologie, în așa fel încât să nu facem greșeli”, spune președintele.
Având acest proiect tehnic finalizat, Consiliul Județean Constanța urmează să întocmească un caiet de sarcini cu privire la executarea lucrărilor, să obțină o Autorizație de Construire din partea Primăriei Murfatlar și să liciteze efectiv execuția proiectului, iar suma aproximată este de 35 de milioane de euro. Deocamdată, CJ nu are nicio sursă de finanțare, dar speră să poată accesa acești bani pe fonduri europene sau guvernamentale.
Toate aceste proceduri ar dura un an, apoi, antreprenorul care câștigă licitația va avea patru ani la dispoziție să finalizeze construcțiile.
Se încarcă comentariile...
