Alexandra, românca de care Guvernul de la Bruxelles ţine cont. Cum a fost aleasă lider al Tineretului Flamand
0
Fiica unor emigranţi din România a ajuns lider al Consiliului Tineretului Flamand, organism care consiliază ministerele în privinţa politicilor pentru copii şi tineret. Alexandra Smărăndescu îşi doreşte ca România să aibă mentalitatea Belgiei, astfel încât să poţi realiza ceva fără să ai relaţii.
La 21 ani, Alexandra Smărăndescu, fiica unor români, a ajuns în postura de a influenţa politicile guvernamentale privind soarta copiilor şi tinerilor din Belgia. Tânăra a devenit lider al Consiliului Tineretului Flamand din Belgia, organismul oficial pe care Guvernul de la Bruxelles îl consultă în chestiunile legislative ce privesc copiii, tineretul şi organizaţiile lor.
Cum să-ţi faci vocea auzită
Părinţii Alexandrei, de loc din Târgovişte, au decis să plece de tineri din România pentru o viaţă mai bună. Tatăl abia terminase armata, iar mama lucra ca recepţioneră la un hotel. Acum, familia locuieşte în Dienst, un orăşel din Belgia, unde tatăl are o firmă de construcţii, iar mama este angajata unui restaurant. Alexandra s-a născut în Belgia, dar a locuit la bunicii din România până la vârsta de 4 ani şi jumătate, când a revenit la părinţi.
„Părinţii mei au avut noroc că pe parcurs au întâlnit persoane bune care au vrut să-i ajute. Pentru mine a fost mult mai uşor, cât am locuit în România la bunicii mei, singurul lucru pe care mi-l doream cel mai mult era să fiu lângă părinţii mei. În momentul în care am ajuns să fiu lângă ei, am fost cea mai fericită. Chiar dacă nu vorbeam limba, la 4 ani jumătate am prins flamanda repede, pentru nu erau alţi copii la şcoală cu care puteam să vorbesc româneşte. Iar faptul că am văzut de mică ce înseamnă să nu poţi comunica deloc cu persoanele în jur m-a făcut să vreau să mă exprim, să-mi folosesc vocea pentru a mă face auzită, o dată ce am stăpânit limba“, spune Alexandra.
Fata are naţionalitate belgiano-română şi este studentă la Drept la Universitatea Vrije din Bruxelles. În Consiliul Tineretului Flamand, structură cu 4.500 membri, a ajuns după câţiva ani de activat în mişcarea pentru tineret, având o credinţă şi o atitudine insuflate de părinţi. „Nu m-am gândit niciodată că nu pot face ceva din cauza numelui meu de familie. Părinţii mei m-au învăţat de mică să nu uit de unde am plecat, dar mai ales că pot ajunge departe dacă sunt motivată“, mărturiseşte ea.
Rostul consiliului de tineret
Când ministerele vor să ia o decizie ce vizează categoriile de copii şi de tineret, consultă întâi Consiliul Tineretului Flamand, care le transmite opinia celor vizaţi. „CTF nu este o organizaţie politică în sensul că reprezentăm tineri dintr-un partid. Noi reprezentăm toţi copiii, toţi tinerii şi organizaţiile lor, fără să fim legaţi de vreun partid anume. Acest lucru este esenţial pentru ca noi să putem colabora cu politicieni din toate partidele. Întrebarea pe care ne-o punem de fiecare dată este ‘Ce vrem să obţinem pentru tinerii flamanzi?‘. Când miniştrii flamanzi spun că au ţinut cont de opinia tinerilor înseamnă că au ţinut cont de recomandarea noastră, deoarece pentru ei este foarte greu să intre în contact direct cu cât mai mulţi tineri, pe care să-i consulte în privinţa unor iniţiative legislative, pe când noi avem această pârghie şi funcţionăm ca un liant între guvernanţi şi tineret. Misiunea mea este să dovedesc că vocea tinerilor trebuie ascultată pentru că viitorul le aparţine. Eu sunt persoana care crede în fapte, nu doar în vorbe care până la urmă nu schimbă nimic“, arată Alexandra.
Obiectiv: vot în Belgia de la 16 ani
Alexandra Smărăndescu a fost aleasă ca lider al Consiliului Tineretului Flamand la finele lui 2017, alături de 15 consilieri. Mandatul ei a început în februarie 2018, iar pentru următorii trei ani (2018-2021), cât va fi Alexandra la conducere, obiectivele consiliului vor fi: educaţie, diversitate şi stare de bine.
Zilele trecute a avut loc primul eveniment de amploare: Megaforumul tinerilor din Ghent, unde noua preşedintă s-a întâlnit cu sute de tineri pentru a lua pulsul societăţii. Printre problemele pentru care consiliul va milita sunt: votul de la 16 ani şi accesul tinerilor la piaţa forţei de muncă.
„De câte ori mă întorc de la un eveniment de acest fel mă simt mai optimistă privind viitorul, pentru că de fiecare dată cunosc tineri cu poveşti captivante de viaţă, care reuşesc să mişte lucrurile în jurul lor. Ziua mea a început la ora 7 şi am ajuns acasă la ora 23, este foarte obositor, dar… merită“, zâmbeşte Alexandra (foto dreapta Basel Photography).
Cum decurg alegerile la tineret
Ca să fii membru în conducerea CTF trebuie să fii ales de tineri. Procedura este următoarea: toate persoanele între 16 şi 31 de ani au dreptul să voteze online doar folosind cartea de identitate şi un cititor de card.
„Aşa se poate controla vârsta şi faptul că o singură persoană poate vota doar o singură dată“, explică Alexandra.
Consilierii aleşi stabilesc apoi modalitatea de alegere a unui preşedinte şi a celui care-l va seconda din funcţia de vicepreşedinte. Candidaţii răspund la câteva întrebări scrise, apoi urmează un interviu cu preşedintele şi vicepreşedintele în exerciţiu şi cu coordonatorul CTF. Aceştia nominalizează un duo de candidaţi care să îndeplinească funcţia de preşedinte, respectiv vicepreşedinte, pentru următorul mandat de 3 ani. Apoi consiliul trebuie să confirme persoanele nominalizate, iar în cazul Alexandrei recunoaşterea a fost unanimă.
„Este important că am primit încrederea tuturor. Am avut întotdeauna o atitudine deschisă faţă de toată lumea. Ca preşedinte trebuie să ascult întâi ce are de spus persoana din faţa mea, apoi îmi spun opinia. Aşa pot modera dezbaterea mai bine şi toate persoanele se simt incluse. Când ceva nu se poate realiza, explic pe bază de argumente, nu pe opinii personale. Am colegi foarte de treabă, dar şi foarte ambiţioşi. Fiecare dintre ei vrea să schimbe lumea şi de multe ori eu sunt cea care trebuie să-şi păstreze realismul în luarea de decizii. Mi-am asumat acest rol“, afirmă Alexandra Smărăndescu.
„Mi-ar plăcea ca în România să poţi realiza ceva fără să ai relaţii“
Tânăra vine în fiecare an în ţară, la rude şi la prieteni, şi o face mereu cu mare bucurie. S-a gândit chiar să ajute pe viitor România: „Realizez că este cu totul altceva să trăiesc în România, eu vin doar în vacanţă - vara sau de Sărbători. Momentan, viaţa mea este aici, în Belgia, dar viitorul nu ştim ce ne oferă. Dacă mai târziu aş putea ajuta România într-un fel sau altul, aş face asta cu multă plăcere. Ce îmi place în Belgia este mentalitatea. Nu trebuie sa ai relaţii să poţi realiza ceva, ideile tale contează şi vin pe primul loc. Mi-ar plăcea ca şi în România să fie la fel“.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
