Sociolog din Cluj: „Ani la rândul, pe uşa locuinţei Doinei Cornea a fost expus portretul Majestăţii Sale Regele Mihai“

Mihai Cucerzan (în stânga) şi Doina Cornea  FOTO: Facebook Mihai Cucerzan

Mihai Cucerzan, cadru didactic la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj, spune că a cunoscut-o pe Doina Cornea la o acţiune de promovare a PNŢCD, când, în ciuda suferinţei şi a vârstei înaintate, împărţea manifeste pe stradă, alături de tinerii ţărănişti.

„În diferitele întruniri la care am avut onoarea de a fi alături de domnia sa, reţin insistenţa cu care milita pentru promovarea tinerilor în diferite demnităţi publice, ca o garanţie a ruperii de vechile mentalităţi şi practici din perioada totalitarismului“, povesteşte Mihai Cucerzan.

Potrivit acestuia, Doina Cornea impresiona prin modestia pe care o manifesta pretutindeni. Iar când cineva i-a cerut permisiunea de a amplasa în sediul PNŢCD Cluj un portret cu ea, aceasta a fost consternată de propunere şi a respins categoric ideea.

Ea a fost o devotată credincioasă de rit greco-catolic. A crezut în valorile democraţiei creştine, membră activă în Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat.  

„Din punct de vedere politic, a susţinut mereu revenirea ţării la sistemul monarhic. Ani la rândul, pe uşa locuinţei sale a fost expus portretul Majestăţii sale, Regele Mihai“, mărturiseşte Cucerzan.

Acesta face, în scris, o scurtă evocare a personalităţii Doinei Cornea:

„Faptul de a evoca un model de curaj, moralitate şi demnitate reprezintă un demers dificil, cuvintele fiind insuficient de puternice pentru a descrie aşa cum se cuvine impresionanta personalitate a doamnei Doina Cornea. Fără îndoială, marile merite ale acesteia sunt cunoscute. În perioada dictaturii, când puţini îndrăzneau să spună un cuvânt negativ la adresa regimului comunist, aceasta a avut curajul de a se opune public preşedintelui Ceauşescu şi sistemului reprezentat de acesta. Astfel, între 1982 şi 1989 a difuzat numeroase proteste prin intermediul postului de  radio „Europa Liberă”, fiind destituită din universitate şi supusă unor repetate interogatorii, ameninţări sau violenţe. Urmărită mereu de Securitate, în 1987 a fost arestată în urma răspândirii unor manifeste de solidaritate cu muncitorii braşoveni anticomunişti. Printre altele, a mai solicitat scoaterea Bisericii Greco-Catolice din ilegalitate şi a militat pentru salvarea  satului românesc. Prin toate aceste a demersuri, Doamna Doina Cornea şi-a câştigat o binemeritată notorietate internaţională, respectul multor români, având totodată puterea de a-şi asuma ostilitatea, marginalizarea şi umilinţele unuia dintre cele mai odioase regimuri politice. De asemenea, în tumultosul context al Revoluţiei, s-a numărat printre cei care au participat la evenimentele anticomuniste de la Cluj din decembrie 1989. (...) După o lungă suferinţă, Doamna Doina Cornea ne-a părăsit. Să îi mulţumim pentru exemplul extraordinar pe care l-a oferit românilor şi lumii întregi. Va rămâne un reper moral pentru întreaga societate românească. Sper că autorităţile locale vor acţiona ca pe viitor un spaţiu public din Cluj să îi poarte numele. O merită pe deplin. Dumnezeu să o odihnească în pace!“.

Mai puteţi citi:

Programul ceremoniilor de înmormântare: când îşi pot lua românii rămas bun de la Doina Cornea               

Duhovnicul Doinei Cornea, despre curajul excepţional al opozantei regimului comunist: „Când toţi preferau poziţia preşului, ea a stat în picioare“

Rectorul UBB, despre Doina Cornea: „Calitatea ei de luptătoare împotriva regimului comunist o aşază între făuritorii noii Românii, de după 1989“