România va fi direct afectată de războiul economic cu Rusia. Ce avem de făcut

Liviu Deceanu spune că există soluţii pentru contracararea problemelor economice cauzate de război

Economia României va avea de suferit de pe urma războiului economic dintre Uniunea Europeană şi Rusia, însă există şi soluţii pentru a contracara acest lucru. Macroeconomistul Liviu Deceanu spune că miliardele de euro care vor veni prin PNRR, dar mai ales o politică înţeleaptă ne pot salva de o criză economică

Războiul clasic dintre Rusia şi Ucraina este dublat de un război economic, între Putin şi cea mai mare parte a lumii. Profesor la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Liviu Deceanu spune că România va fi direct afectată.

Ce riscă România

„Din păcate, expunerea României este considerabilă. Chiar dacă este membru UE şi NATO, proximitatea faţă de zona de conflict a ţării noastre ne va spori riscul de ţară, investitorii devenind mult mai prudenţi, iar noi creşteri de preţuri sunt inevitabile, pornind de la evoluţia preţurilor la gaze şi petrol. Comerţul va suferi şi el un declin, deficitele vor fi mai greu de susţinut, iar cheltuielile bugetare şi gradul de îndatorare vor creşte”, spune Deceanu.

Rămâne de văzut cum va fi configurată politica monetară a BNR, evoluţia ratelor dobânzii, în contextul în care inflaţia era deja o problemă, dar şi nevoia de creştere este una extrem de intensă, adaugă el. Există însă şi câteva aspecte pozitive. „De notat sunt şi unele aspecte pozitive - România nu este dependentă total de importul de gaz din Rusia, importăm de acolo până în 20%. Iar comerţul cu Rusia nu este unul extrem de important - aproximativ 3,5% din importurile României, respectiv 1,5-1,6% din exporturile realizate de ţara noastră”, mai spune Deceanu.

Chiar dacă din punct de vedere militar România beneficiază de scutul NATO şi este stat membru al UE, efectele economice negative ale războiului nu pot fi evitate, ci doar contracarate. Este vorba în primul rând de şocuri privind energia, presiuni inflaţioniste, degradarea riscului de ţară, explică profesorul.

„Va fi şi un apetit mai redus al investitorilor, diminuarea profiturilor în anumite sectoare, sincope în lanţul de aprovizionare, disfuncţii privind comerţul exterior, şi aşa mai departe. Din punct de vedere geopolitic, România are o poziţie strategică, însă din punct de vedere economic, deşi am înregistrat în ultimii ani evoluţii îmbucurătoare, poziţia noastră nu este una foarte solidă. Economia autohtonă a crescut de şase ori în ultimii 20 de ani, rezervele valutare au evoluat pozitiv şi ele, dar ne confruntăm şi cu o îndatorare suverană în creştere, cu deficite, cu fragilităţi.

În contextul conflictului din vecinătate e clar că instituţiile autohtone trebuie în primul rând să dea dovadă de responsabilitate, şi să implementeze măsuri de contracarare a acestor evoluţii negative – ţintirea - cu prudenţă - a inflaţiei, sprijinirea cursului leului, menţinerea unei dependenţe reduse de importurile de gaz rusesc şi nu numai, identificarea unor parteneri comerciali alternativi, o bună comunicare care să atenueze prudenţa investitorilor. E esenţial ca diferitele investiţii, publice ori private, să nu stagneze, iar autorităţile să se implice pentru oferirea unui climat de stabilitate şi predictibilitate”, punctează macroeconomistul. 

Ce soluţii avem

România mai trebuie să fie atentă şi să păstreze controlul îndatorării şi al deficitelor, mai atenţionează el. Liviu Deceanu explică şi principalele linii după care România ar trebui să se ghideze, pentru a face faţă provocărilor. „România trebuie să absoarbă miliardele de euro aferente PNRR cu o şi mai mare determinare, să facă eforturi pentru a exploata gazele proprii şi poate chiar a le exporta, să reducă disparităţile între diferitele regiuni şi să continue în mod accelerat investiţiile în infrastructură”, subliniază profesorul.

La nivel regional chiar european, există anumite riscuri economice. „Catastrofa la care suntem martori vine într-un moment oricum dificil - efectele economice majore ale pandemiei de coronavirus, inflaţia crescută, criza energetică, frecvenţa tot mai ridicată a actelor de dezinformare, populism. Războiul, adăugat în acest cocktail nefericit, are un caracter prociclic, cum obişnuim să spunem noi economiştii, adică adânceşte criza”, arată Deceanu. 

Pe acest fond, este de aşteptat să apară o serie de probleme, spune profesorul. E vorba de o inflaţie şi mai mare, petrol şi gaz şi mai scumpe, produse alimentare cu preţuri sporite, revenire mai greoaie, creştere economică încetinită, turbulenţe pe pieţele financiare, pe pieţele de capital, sincope la nivelul lanţurilor de aprovizionare, comerţ diminuat, prudenţă mai mare din partea investitorilor, supraîndatorare, şi aşa mai departe. 

„Având în vedere toate acestea, putem vorbi de un context economic regional delicat, cu un risc de ţară în creştere al statelor din regiune, şi chiar din Europa. Până acum, investitorii au fost relativ imuni la riscurile geopolitice, iar activitatea economică se derula fără a integra mereu o astfel de analiză, dar lucurile nu vor mai fi la fel, iar incertitudinea va eroda edificiul economic. Da, putem să contemplăm ideea unei crize economice, totul depinde de evoluţiile care vor urma - lucrurile se schimbă de la oră la oră”, a mai afirmat Deceanu.

Vă recomandăm să mai citiţi:

De ce va pierde Rusia pe termen lung în Ucraina. Expert: „Ceea ce e mai rău nu a venit”

Un cunoscut analist militar anunţă începutul sfârşitului pentru Putin: „Prin atacul contra Ucrainei a început perioada de final a prezenţei sale la Kremlin“