Reţelele sociale măresc depresia şi singurătatea. „Atunci când te uiţi la viaţa celorlalţi, e uşor să tragi concluzia că e mai interesantă sau mai bună decât a ta“
0Facebook, Snapchat şi Instagram pot să nu fie benefice pentru bunăstarea ta personală. Primul studiu care examinează utilizarea mai multor platforme sociale arată că există o legătură cauzală între timpul petrecut în aceste medii sociale şi creşterea depresiei şi singurătăţii.
Legătura dintre cele două a fost discutată de-a lungul anilor, dar o conexiune cauzală nu a fost niciodată dovedită. Pentru prima dată, cercetările efectuate de Universitatea din Pennsylvania bazate pe date experimentale conectează Facebook, Snapchat şi Instagram cu scăderea stării de bine. Psihologul Melissa G. Hunt a publicat concluziile sale în Jurnalul de Psihologie Socială şi Clinică, conform Sciencedaily.
Câteva studii anterioare au încercat să demonstreze că folosirea social-media afectează bunăstarea utilizatorilor, dar au existat mai multe lipsuri, care au afectat calitatea rezultatelor. „Ne-am propus să facem un studiu mult mai cuprinzător şi riguros”, spune Hunt, director asociat de formare clinică în departamentul de psihologie al Universităţii din Pennsylvania.
Experimentul: 10 minute de reţele sociale pe zi
În acest scop, echipa de cercetare şi-a proiectat experimentul astfel încât să includă cele trei platforme cele mai populare pentru un grup de studenţi. Apoi, au fost colectate datele privind utilizarea aplicaţiilor active de social media aşa cum au fost acestea înregistrare printr-un sistem de urmărite automat al iPhone-urilor.
Fiecare dintre cei 143 de participanţi a finalizat un sondaj pentru a determina starea de spirit şi bunăstarea la începutul studiului şi, în plus, au trimis, timp de o săptămână, capturi de ecran de pe iPhone-urile lor în care sunt precizate procentele din baterie care au fost folosite pentru accesarea celor trei platforme sociale, pentru ca cercetătorii să poată măsura comportamentul acestora pe reţelele sociale.
Foto: Telefonul inteligent a înregistrat câte procente din durata de viaţă a bateriei au fost consumate pe o anumită aplicaţie.
Participanţii au fost apoi repartizaţi aleatoriu într-un grup de control, în cadrul căruia utilizatorii şi-au menţinut comportamentul tipic social-media. În grupul experimental, timpul petrecut pe Facebook, Snapchat şi Instagram a fost redus la 10 minute pe fiecare platformă pe zi.
Pentru următoarele trei săptămâni, participanţii au trimis capturi de ecran cu procentele din bateriile telefoanelor folosite pentru accesarea celor trei platforme. Cu aceste date, Hunt a analizat 7 indici printre care se numără frica de a pierde („fear of missing out” – este motivul pentru care avem tendinţa de a ne verifica foarte des conturile la reţelele sociale, pentru a nu pierde ultimele noutăţi-nr), anxietate, depresie şi singurătate.
„Folosirea reţelelor sociale mai puţin decât în mod obişnuit duce la scăderi semnificative atât în ceea ce priveşte depresia cât şi în ceea ce priveşte sentimentul de singurătate. Aceste efecte sunt deosebit de pronunţate pentru persoanele care au fost mai deprimate când au intrat în studiu”, susţine cercetătoarea.
„Atunci când te uiţi la viaţa celorlalţi, mai ales la Instagram, este uşor să tragi concluzia că viaţa oricui altcuiva este mai interesantă sau mai buna decât a ta”.
psihologul Melissa G. Hunt
Concluzii: nu ar trebui renunţat de tot la reţelel sociale
Hunt subliniază că constatările studiului nu sugerează că persoanele cu vârste între 18 şi 22 de ani ar trebui să înceteze să utilizeze în totalitate reţelele sociale. De fapt, ea a construit studiul în aşa fel încât să stea departe de ceea ce ea consideră un obiectiv nerealist. Lucrarea, totuşi, susţine ideea că limitarea timpului de ecran pe aceste aplicaţii nu ar putea face rău.
„Este puţin ironic faptul că reducerea utilizării reţelelor sociale vă face să vă simţiţi mai puţin singuri", spune ea. Dar când analizăm în profunzime, constatările au sens. „Unele studiile despre reţelele sociale sugerează că inevitabil apare un fenomen de comparaţie socială. Atunci când te uiţi la viaţa celorlalţi, mai ales la Instagram, este uşor să tragi concluzia că viaţa oricui altcuiva este mai interesantă sau mai buna decât a ta”.
Deoarece această lucrare se referea doar la Facebook, Instagram şi Snapchat, nu este clar dacă se aplică în general pe alte platforme social-media. Hunt, de asemenea, ezită să spună că aceste constatări s-ar replica pentru alte grupuri de vârstă sau în alte condiţii.
„Lasă telefonul şi fii alături de oamenii din viaţa ta”
În ciuda acestor minusuri, şi deşi studiul nu a determinat timpul optim pe care utilizatorii ar trebui să-l petreacă pe aceste platforme sau cea mai bună modalitate de a le folosi, Hunt spune că concluziile oferă două concluzii conexe care nu pot face rău niciunui utilizator social media .
În primul rând, o limitare a timpului dedicat reţelelor sociale reduce oportunităţile de comparaţie socială, spune ea. „Când nu sunteţi absorbit în media socială clickbait, de fapt, petreceţi mai mult timp făcând lucruri care vă vor face să vă simţiţi mai bine în viaţa voastră”, detaliază cercetătoarea. În al doilea rând, deoarece aceste instrumente sunt aici pentru a rămâne, este obligaţia societăţii să-şi dea seama cum să le folosească într-un mod care să limiteze efectele dăunătoare. „Ca sfat general, aş spune, lasă telefonul în jos şi fii alături de oamenii din viaţa ta.”
Melissa G. Hunt este director asociat de formare clinică în cadrul Departamentului de Psihologie din cadrul Şcolii de Arte şi Ştiinţe a Universităţii din Pennsylvania.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
