Petiţie întocmită de o organizaţie civică din Cluj, prin care cere Agenţiei pentru Protecţia Mediului să nu dea autorizaţie Centrului de Management al Deşeurilor
0
Organizaţia Clujul Civic a lansat o petiţie prin care solicită Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului să nu emită autorizaţia solicitată de Consiliul Judeţean Cluj.
Cei de la Clujul Civic susţin că, în cazul în care experţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului vor emite autorizaţia, există riscuri serioase de producere a unor catastrofe ecologice. Asta pentru că, spun reprezentanţii grupului, staţia de tratare a levigatului este subdimensionată şi nu ar face faţă în cazul unor condiţii meteo extreme, cu ploi serioase.
„Clujeni, ni se pregăteşte ceva. Consiliul Judeţean solicită - din nou - Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului emiterea autorizaţiei integrate de mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deşeurilor. Documentaţia practic preanunţă o serie de catastrofe ecologice şi sociale.
Semnează acum Petiţia prin care solicităm ANMP să NU emită autorizaţia solicitată, pentru a-i fi înmânată azi 30 aprilie - ultima zi în care acest lucru mai este posibil”, au scris reprezentanţii celor de la Clujul Civic, după care au prezentat pe larg motivele pentru care oamenii ar trebui să semneze această petiţie.
În ele, sub semnătura proprie, Preşedintele Consiliului Judeţean solicită (la mai bine de 8 ani de când a promis ca a face) emiterea autorizaţiei de mediu pentru măcar acea bucăţică a CMID care (în sfârşit) ar funcţiona, anume practic groapa unde ar putea să-şi arunce gozu’ - că de prelucrat “integrat” ni nu poate hi vorba, aia poate peste fo două mandate acolo.
Doar că documentaţia depusă suferă de multiple lacune. Prezentul text se va concentra asupra unei singure teme, cea cu care acum 2 ani Alin Tişe s-a asociat pe viaţă, şi anume levigatul. Prezentul text a fost scris cu consultarea mai multor specialişti de mediu. Referinţele de tip (2)p35 indică documentul 2 - în cazul de faţă Raportul de Amplasament (link mai sus), pagina 35.
Să începem.
1. Suprafaţa de depozitare a gunoaielor la CMID (practic, o suprafaţă imensă, deschisă, în care se aruncă gunoiul întregului judeţ, adus cu camioanele.) este de 8,95 hectare (1)p14.
2. La Cluj, media precipitaţiilor anuale este de 557mm (2)p35.
3. Prin înmulţire, suprafaţa celulei de depozitare colectează, pe an, 498515000 litri de precipitaţie, adică 49851,5 metri cubi, însemnând în medie 136.5mc pe zi. Zilnic - în medie - 136.5mc de precipitaţii cad peste gunoiul depozitat în farfuria imensă, deschisă, se îmbibă în gunoi şi se transformă în 136.5mc de levigat. Acest levigat trebuie tratat.
4. Conform documentaţiei, capacitatea staţiei de tratare levigat (Klarwin) prevăzută pentru CMID, este de 106 m3/zi. (1)p18.
5. 136.5 este mai mare ca 106. Astfel, în CMID se produc pe zi - în medie - cu 30mc de levigat mai mult decât poate staţia să neutralizeze (dacă merge neîntrerupt). Asta înseamnă 10950mc de levigat în exces pe an. Pentru vizualizare, vorbim de-un lac toxic de-un hectar, adânc de-un metru, care se tot adună şi creşte la fundul depozitului de gunoaie. Şi nu poţi scăpa de ea, că nu ai capacitate. Că n-ai prevăzut-o de la început.
6. Staţia Klarwin produce permeat (netoxic) şi concentrat de levigat, la o rată de 8/1 (1)p81. Permeatul se dă drumul în Zăpodie (1)p99, iar concentratul vine redepus în depozit (1)p119. Asta înseamnă zilnic 13.25mc de concentrat de levigat, adică anual, încă 4836.25 mc repompat în depozit. Atunci, în total, vorbim deja de 15786.25 metri cubi de zaţ toxic (un lac de un hectar la un metru jumate adâncime) care se tot adună în exces, zi de zi, an de an, în fundul depozitului, cu care nu ai ce face, şi în care ţi se îmbibă tot gunoiul ca savarina. Şi care până la urmă, cu anii, nu poate decât să o dea în supraplin.
M1. Subdimensionarea capacităţii staţiei de tratare a levigatului este un motiv în sine suficient pentru ca ANPM să nu emită autorizaţia integrată de mediu pentru CMID.
7. Suprafaţa de depozitare a gunoaielor la CMID e compusă din 3 sub-depozite, interconectate (1)p40. Fiecare este înclinată, într-un unghi de 7.2% (1)p38. Aşa cum ştim, în orice farfurie înclinată supa se adună la peretele de jos. Şi aici e la fel. Dar un unghi de 7,2% înseamnă o înclinare de 7m la 100m, iar digul celulei este înalt de 5m. E atât de înclinat, încât dacă umpli farfuria cu levigat până la refuz, la capătul din sus fundul încă rămâne uscat. Bine uscat. Dar niciuna din cele 3 farfurii de la CMID nu o poţi umple până la refuz, până la buza digului, că rişti să-ţi cedeze oricare şi să-ţi le rupă, în lanţ, pe toate care sunt în aval. Tot terenul pe care s-a construit CMID este extrem de instabil, încadrarea zonei fiind de “risc geotehnic major” (2)p11.
8. În asemenea condiţii de risc, este impetuos necesar să poţi supraveghea şi mai ales repara hidroizolaţia farfuriilor. Dar deoarece capacitatea staţiei de levigat e mai mică decât rata cu care levigatul se adună, o dată ce i-ai dat drumul la CMID, tu practic nu mai poţi interveni la hidroizolaţie, că ţi-e sub levigat - un levigat care îţi creşte constant la peretele de jos a fiecărei farfurii înclinate.
9. De fapt… totuşi îl poţi repara: scoţi dopul şi îi dai drumul la levigatul netratat din depozit în Zăpodie, a’ la Tişe, 2018. Şi când s-a golit, te bagi la reparat. Catastrofă ecologică? Sigur. Dar Alin Tişe a obişnuit deja Clujul cu asta, acum doi ani. Că acum o să fie pe faţă, premeditat, ştiut de toată lumea dinainte, cu avizul ANPM? Îi pasă cuiva?
10. Nu pare. Încă mai mult, documentaţia aruncă în cârca operatorului CMID sarcina de a elabora aşa-zisul “plan de prevenire şi intervenţie în cazul poluărilor accidentale pentru obiectiv” - (2)p53 - dar practic îi dă doar şansa ca prima dată să polueze premeditat dacă trebuie să intervină.
M2. Faptul că în condiţiile constructive date Operatorul nu are cum să intervină la hidroizolaţia subcelulelor fără să producă înainte - premeditat - o catastrofă ecologică, este un al doilea motiv în sine suficient pentru ca ANPM să nu emită autorizaţia integrată de mediu pentru CMID.
11. CMID e prevăzut cu o staţie de colectare a levigatului, de 650mc (1)p77.
12. Acum un an, la sfârşitul lunii aprilie 2019, în patru zile (27-30) au căzut la Cluj 59.9mm de ploi (v. arhivele Accuweather). În 2019 au fost în total 3 asemenea ocazii, şi nici măcar nu au fost remarcate ca evenimente meteo deosebite. 59.9mm pe 8.95 hectare înseamnă 5361.05mc - adică de 9.4 ori volumul bazinului de colectare a levigatului. Dacă precipitaţiile în 4 zile puteau să depăşească capacitatea bazinului de colectare a levigatului de aproape 10 ori, ce-o să facă cu sistemul o lună de toamnă ploioasă, cum a fost septembrie 2017? Sau aprilie 2018?
12. Dacă se va rupe oricare dintre baraje, nu va veni “doar” levigat în jos pe Zăpodie: va veni TOT gunoiul judeţului depozitat în celulele CMID, spălat în jos pe vale, 3.7 kilometri până la Someş, şi apoi şi mai în jos. În urma viiturii de levigat şi gunoaie zona va arăta apocaliptic, mai rău decât este zona Pata Rât acum.
13. Totuşi, documentaţia depusă de CJ aruncă tot în cârca Operatorului CMID şi sarcina de-a elabora şi aplica aşa-zisele procedurile pentru situaţii speciale, cum ar fi fenomene meteo deosebite (2)p63. Practic în schimb, prin condiţiile tehnice oferite, nu îi dă nicio şansă pentru a răspunde la aceste fenomene.
M3. Condiţiile constructive actuale aduc riscul unei catastrofe ecologice majore. Coroborate cu acutizarea globală a fenomenelor meteorologice extreme, acestea sunt un al treilea motiv în sine suficient ca ANPM să nu emită autorizaţia integrată de mediu pentru CMID.
14. Documentaţia depusă de Consiliul Judeţean Cluj apreciază că “Zonele protejate (locuinţele), se află la distanţe mai mari de 1000 m faţă de celula de depozitare, respectându-se distanţa minimă de protecţie sanitară prevazută în Ord. M.S. nr. 119/2014 art. 11 alin(1)” (1)p20. Această afimaţie este neadevărată. În fapt, distanţele până la zonele locuite sunt de 850m în direcţia NE (Dezmir).
M4. Nerespectarea cadrului legal în vigoare este al patrulea motiv în sine suficient ca ANPM să nu emită autorizaţia integrată de mediu pentru CMID.
Concluzie
În ciuda insistenţa Consiliului Judeţean ca “datorită depăşirii capacităţii de depozitare a deşeurilor din depozitul de deşeuri de la Pata Rât se impune ca parte din investiţia CMID Cluj să poată fi pusă în funcţiune ( zona administrativă si celula de depozitare )” (1)p157, emiterea autorizaţiei integrate de mediu pentru CMID în forma actuală ar constitui un act major de iresponsabilitate, care ar genera o serie de catastrofe ecologice practic preanunţate - cu urmări ecologice şi sociale extrem de grave.
Pentru decizia luată, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului va purta întreaga responsabilitate.
Consiliul Judeţean solicită - din nou - Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului emiterea autorizaţiei integrate de mediu pentru Centrul de Management Integrat al Deşeurilor. Documentaţia practic preanunţă o serie de catastrofe ecologice şi sociale. După ce la prima încercare - în ...
Se încarcă comentariile...
