Performanţa României între ţările care construiesc automobilul viitorului: „În anumite proiecte suntem chiar pe locul I“
0
Oficialii companiilor multinaţionale din România implicate în cercetarea din domeniul auto se află într-o competiţie acerbă, în acest moment, pentru dezvoltarea tehnologiei maşinilor care se vor conduce singure.
Potrivit unora dintre specialiştii de pe piaţa IT, România va fi „unul din jucătorii din top 3 la nivel mondial“ pentru dezvoltarea tehnologiilor în acest domeniu.
„Avem o strategie foarte clară în ceea ce priveşte maşinile autonome, maşinile care se conduc singure. În 2016, am implementat anumite componente de automatizare a maşinilor, cum ar fi «traffic jam assist» (n.r. - un sistem automat de conducere care preia controlul maşinii în ambuteiaje). În 2020, vrem să avem «asistentul de autostradă» – adică doar apeşi un buton şi maşina se conduce pe autostradă fără a fi necesar să intervii. În 2025, vom scoate pe piaţă sistemul automat de conducere, asta înseamnă că mergi la maşină, stabileşti destinaţia şi poţi să fii sigur că maşina va ajunge la destinaţie fără intervenţia ta“, susţine Cornel Amariei (23 de ani), şeful departamentului „Inovaţie“ în cadrul multinaţionalei Continental.
Afirmaţia a fost făcută la Techsylvania, unul dintre cele mai importante evenimente de tehnologie din Europa de Est care s-a desfăşurat, săptămâna trecută, la Cluj-Napoca.
Tânărul de 23 de ani, care a intrat în sală după ce doi cercetători de la Bosch au prezentat senzorii din maşinile de cafea, a făcut audienţa să viseze. „Când spunem despre ceva că va exista, sigur undeva într-un laborator de-al nostru lucrăm la el”, a spus Amariei într-un interviu pentru „Adevărul”.
„Doar 3 români au ajuns vreodată în revista Forbes SUA: Ţiriac, Nicolae şi Amariei”
Viaţa lui Cornel Amariei pare desprinsă dintr-un film: a învăţat să citească la 3 ani; la 13 ani a construit primul robot; până la 19 ani îşi trecuse în CV companii precum Apple sau Airbus; în timpul studenţiei a pubicat o carte „Arduino Development Cookbook”, care se vinde astăzi în peste 30 de ţări; a inventat ochelarii pentru nevăzători – „lumen”; este muzician - cântă şi la chitara şi la bass; are peste 70 de premii internaţionale în domeniul informaticii, iar la 22 de ani a apărut în boardul Forbes al celor mai influenţi tineri europeni care au sub 30 de ani.
„Totul a început în 2013, când am fost inclus în prima ediţie din România a revistei Forbes – 30 sub 30. Când Forbes America a decis să facă aceasta listă a celor mai influenţi tineri sub 30 de ani în Europa, m-au contactat şi m-au întrebat ce am mai făcut de când am fost nominalizat iniţial pe lista din România. Aşa că, principalele mele proiecte erau: lumen, cartea pe care am scris-o şi proiectele pe care le conduc în Continental. Ştiam că sunt pe lista scurtă alături de câteva mii de tineri, însă nu m-am aşteptat să intru în Top 10. Era perioada Crăciunului şi am primit vestea cu mare bucurie. În 12 februarie, Forbes America a lansat revista în care am apărut şi eu. Doar 3 români au ajuns vreodată în revista Forbes SUA: Ţiriac, Nicolae şi Amariei”, a explicat Amariei într-un interviu pentru Continental.
Cornel Amariei în Topul Forbes 30 under 30. FOTO: Arhivă personală
Un viitor în care evităm 1,4 milioane de decese pe an
În viziunea lui, în 25 de ani, maşinile noastre se vor conduce singure, vor fi electrice şi vor fi conectate la obiectele din casele noastre şi chiar la infrastructura rutieră. „Competiţia se va da pentru ce sistem de sonorizare va imita mai bine sunetul motorului cu combustie”, spune, el glumind.
În viitorul lui, maşinile vor fi folosite în mare parte în sistem „share” pentru că „ce rost are să ai o maşină pe care o foloseşti o oră din 24 de ore”, iar în drum spre casă vom putea asculta un concert proiectat pe parbrizul maşinii.
Dincolo de aceste „minuni”, sistemul de conducere autonom va avea un mare avantaj: „Petrecem foarte mult timp în maşină, în medie circa 40-50 de minute pe zi. Timpul acesta l-am putea folosi pentru altceva: putem să lucrăm, putem să ne jucăm. Dar şi mai important este faptul că introducerea maşinilor care se conduc singure înseamnă zero incidente, zero victime, zero pagube în urma accidentelor. Până acum am avut parte de circa 100 de ani de teste cu maşini conduse de oameni şi oamenii încă mor. În medie 1,4 milioane de oameni mor anual din cauza traficului şi a accidentelor”. Într-adevăr, conform unui top realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în 2012, accidentele auto se clasează pe locul 9 în topul cauzelor pentru care se moare în lume.
România în top 3 jucători în ceea ce priveşte maşinile autonome
Cornel Amariei a acordat un interviu pentru „Adevărul” în care vorbeşte despre lumea pe care o vede peste 25 de ani şi locul Româniai în dezvoltarea acestui viitor.
Ce loc ocupă România pe harta aceasta a industriei care dezvoltă maşinile viitorului, care se conduc singure?
„Toate tehnologiile pe care le-am prezentat astăzi, condus autonom, electrificarea maşinilor, digitizarea, modul de a conecta toate maşinile între ele, toate aceste lucruri sunt dezvoltate şi în România, toate proiectele prezentate au o foarte puternică dezvoltare în România, ingineri români, unii şcoliţi în România, unii afară, dar locuind în România, dezvoltând aici produse, mai exact în Sibiu, Timişoara şi Iaşi.
Dacă ar fi să facem un top al ţărilor unde se dezvoltă astfel de tehnologii, pe ce lor s-ar situa România?
„E greu de făcut un top al ţărilor din lume unde se lucrează la aceste tehnologii noi, dar pot spune că în anumite proiecte suntem chiar locul I, şi în general, aş spune undeva locul III, IV, dar la cum merg lucrurile cred că o să urcăm şi cred că podiumul o să fie şi la noi pentru tehnologiile de condus autonom, de senzori foarte avansaţi, de mobilitate electrică. Asta este direcţia pe care mergem, ca România să fie unul din top 3 jucători în dezvoltarea lor. Acuma că produsele sunt vândute de companii pe care nu neapărat le recunoaştem ca fiind româneşti sau produsele sunt vândute din alte ţări asta e partea a doua, dar tehnologiile sunt dezvoltate aici, de români.
Ca orizont de timp, când crezi că vor fi puse în aplicare aceste inovaţii în România?
În 2025 vom avea maşini autonome care se conduc singure în mare parte din condiţiile lumii, iar România se încadrează în mare parte din condiţiile lumii.
Asta înseamnă şi o schimbare majoră a modului în care se construiesc maşinile?
Cu timpul va fi o schimbare majoră pentru că nu mai ai nevoie de volan, nu mai ai nevoie de pedale, nu mai trebuie să te uiţi tot timpul în faţă, deci asta înseamnă că se va schimba şi aspectul maşinilor şi lucrurile pe care le vei putea face în maşină se vor schimba foarte mult. Acum, pentru început, cred că maşinile vor arăta destul de mult la fel. Experienţa din interior va arăta la fel, cel puţin până se va termina această perioadă de tranziţie între condus uman, chiar şi asistat şi foarte asistat, către condus complet autonom. Odată ce avem o majoritatea de maşini autonome şi încet se va trece spre condusul autonom obligatoriu şi maşina va arăta total altfel. Pentru a asigura această perioadă de tranziţie o mare parte din maşină va arăta la fel, dar vor exista maşini care arată total altfel, pe care le prototipăm şi le testăm pe zone mai mici, să vedem exact cum reacţionează publicul. Întotdeauna va exista rezistenţă la schimbare, dar întotdeauna vor exista şi foarte mulţi oameni care vor dori schimbarea. Trebuie doar să balansăm foarte bine lucrurile până ne vom muta cu toţii pe ceea ce va fi vehiculul viitorului. Acuma toate vehiculele, inclusiv cele care vor fi autonome în curând arată destul de normal.
Spuneai în prezentare cu un astfel de sistem de condus autonom ar creşte cu circa 10% preţul unui autoturism, în medie cu 3.000 de euro, cum s-a făcut această estimare?
Acuma depinde ce înseamnă cei 3.000 de euro, pentru că nu e ca şi cum te duci la magazin şi dai 3.000 de euro pentru un sistem pe care-l montezi pe o maşină şi aceasta devine autonomă. Aceasta este o estimare, cu atât ar trebui să fie mai mare preţul unui autovehicul în viitor pentru a fi autonom, comparat cu cât ar costa acuma, dar este un preţ la nivel de producţie.
Cu cât va fi vândut asta depinde foarte mult de fiecare firmă, dar senzorii şi componentele care intră în acest sistem putem să spunem că intră în această rază. Este o aproximare, bine-înţeles că suma se poate schimba, dar noi credem că este o estimare bine făcută.
Practic, vor fi maşini construite de la început pentru a fi autonome. Chiar şi maşinile de astăzi care au funcţii foarte avansate de condus autonom la exterior arată la fel, dar înăuntru dacă începem să ne uităm prin tehnologie din spate am reuşit să strecurăm foarte mulţi senzori în care înainte erau alte funcţionalităţi. În oglinzile laterale, în panourile laterale, în fiecare colţ de pe maşină. Maşinile arată la fel, dar în spate nu este aceeaşi tehnologie.
Dacă industria va suferi aceste schimbări radicale, va evolua piaţa muncii în sensul că va fi nevoie de mai mulţi programatori, IT-işti. Cu cât estimezi că va fi mai mare cererea de astfel de specialişti în condiţiile amintite?
Nu am număr în minte care să răspundă la această întrebare. O cerere uriaşă există, România este într-o foarte puternică dezvoltare în direcţia aceasta şi sunt 100% convins că facultăţile din România nu pot oferi cât de mulţi oameni am fi capabili să angajăm cu toţii pentru a lucra în domeniul acesta. Nici în prezent nu este asigurat numărul de absolvenţi pe care firmele ar putea sa-i angajeze. Noi, în Sibiu, unde avem una dintre bazele noastre de cercetare, avem maşini autonome pe care le testăm, construite de oamenii pe care-i avem acolo. De-ar fi mai mulţi, bine-înţeles am fi mai siguri, am apărea mai repede pe piaţă şi tot aşa.
Maşinile autonome se încadrează, general vorbind, în ceea ce acum se numeşte „internetul lucrurilor”. Cum crezi tu că va arăta lumea în 2025 având în vedere acestă dezvoltare a „internetului lucrurilor”?
Eu aş lua-o un pic invers, internetul lucrurilor face posibilă existenţa condusului autonom. Maşina autonomă ne va duce dimineaţă la lucru, maşina are grijă să fie utilă toată ziua şi nu va mai fi doar o bucată de oţel de 2 tone care stă degeaba 23 din 24 de ore, o să-şi găsească singură un scop, de ce nu, s-ar putea ca maşina să ne producă bani în timp ce noi suntem la muncă. Pentru că noi coborâm din ea, dar ea se duce şi transportă şi alţi oameni, iar banii ne revin nouă. Se va ocupa singură de încărcarea ei. Se va duce către locurile de parcare unde va avea posibilitatea să se încarce fără niciun fel de contact. Cu siguranţă maşina din 2025 va fi electrică, există o piaţă importantă pentru combustie internă şi va continua să fie, dar cu timpul acest lucru se va schima.
Continental testează la Sibiu maşini care se conduc singure. FOTO: Remus Florescu
Este foarte interesant că deja, cam orice se spune este posibil. Este posibil să avem o viaţă complet automatizată din momentul în care ne trezim până în momentul în care ne culcăm. Asta este posibil acum, mai trebuie să lucrăm puţin la infrastructura de conectică pentru a ne asigura că suportăm atât de mult trafic de date, dar în principal este posibil să avem astăzi, şi deja există tehnologii care ne fac o casă inteligentă. Când vine vorba să comunicăm între foarte multe sisteme există nu neapărat o problemă de infrastructură care trebuie mărită foarte mult, ci o problemă de standard. Nu există un standard în care se poate comunica între o maşină şi ceva de lângă o maşină, în această direcţia va exista un progres important. Din momentul în care vor exista câteva standarde internetul lucrurilor s-ar putea să existe mult mai mult decât există astăzi, iar maşinile vor putea comunica foarte bine cu casele, cu oamenii şi cu obiectele din jur. În domeniul auto avem această componentă de comunicarea maşină - obiect sau maşină-infrastructură. De exemplu, dacă mergem pe o stradă, fiecare lumină se vor aprinde în zona în care trecem şi un pic în faţă, ca să nu fie luminile aprinse tot timpul, să mai reducem poluarea optică. Vom putea comunica cu maşinile din jur, să le informăm că vrem să virăm la dreapta sau „vezi că e groapă acolo, evit-o”. Va fi importantă comunicarea cu cloud-ul, unde vom centraliza toate datele. Toate acestea sunt în lucru, unele exemple deja există dar în momentul în care vom defini standardele va fi foarte uşor să le integrăm pe toate pe aceeaşi direcţie.
Care este cea mai importantă pe care o aveţi la proiectele la care lucraţi?
O dată resursele umane, cum am spus România poate acoperi toate nevoile care există, deci trebuie să decidem la ce dăm prioritate. La noi se angajează masiv şi încercăm să găsim cei mai buni oameni din România care să asigure viitorul mobilităţii aşa cum ne dorim şi noi.
Din punct de vedere tehnic sunt mii de provocări, fiecare proiect are mii de provocări tehnice. Având în vedere poziţia mea de head of Innovation (şeful departamentului de inovare) în care coordonez proiectele aflate într-o fază incipientă, sunt proiecte de inovaţie radicală în care în care încercăm să ne dăm seama cum arată viitorul şi să-l construim, dar sunt în acelaşi timp şi proiecte despre care nu putem vorbi public. Sunt exact ideile incipiente care merg până la faza de prototip şi mai departe cu ce credem că va exista în viitor. Dacă noi spunem că ceva va exista în viitor, e foarte probabil ca undeva într-un laborator de-al nostru să-l avem în testare, în construcţie.
Care este cea mai mare provocare în ceea ce priveşte maşinile autonome?
Este vorba despre infrastructura rutieră. Am putea avea astăzi maşini autonome pe şosele, dacă infrastructura ar fi perfectă. Încă avem de lucru la răspunsul sistemului de condus autonom în cazul unor situaţii neprevăzute de genul: o groapă în asfalt, o linie care nu a fost trasată corect. Trebuie să ne asigurăm că în 100% din cazuri sistemul va găsi răspunsul corect la aceste probleme.
Citeşte şi:
VIDEO O maşină de Formula 1 a fost construită la Universitatea Tehnică din Cluj
Se încarcă comentariile...
