Judecătorul Dănileţ, despre educaţia juridică obligatorie în şcoală: „Nu suntem ipocriţi dacă le cerem copiilor să respecte legile fără să le prezentăm?”
0
Un elev bătut de profesor l-a întrebat dacă are dascălul dreptul să-l agreseze, iar o tânără nu ştia cui să se adreseze când fostul prieten o şantaja cu publicarea unor fotografii intime pe net. Sunt doar câteva dintre zecile de cazuri de elevi care i-au cerut sfatul judecătorului Cristi Danileţ.
Ministerul Educaţiei va elabora până la începutul anului şcolar viitor programa pentru o nouă materie - Educaţie juridică. Există deja 200 de profesori pregătiţi, având în vedere că deja se predă sub formă de opţional materia la unele şcoli. Iniţiativa a pornit de la judecătorul clujean Cristi Danileţ şi de la Asociaţia înfiinţată de acesta, „Vedem Just”. Există şi un manual editat de aceeaşi asociaţie.
„În România, sunt 11.000 de acte normative şi toate sunt obligatorii. Circa 300 dintre acestea îi privesc pe minori. La 10 ani , un copil poate fi audiat de judecător dacă părinţii divorţează. La 13 ani, poate să-şi facă cont pe reţelele sociale şi de la 14 ani răspund penal şi contravenţional. Noi ne aşteptăm de la ei să respecte legea, dar nu îi învaţă nimeni. Părinţii şi profesorii, adeseori ştiu foarte puţin”, spune Danileţ într-un interviu pentru „Adevărul”.
El a povestit că în ultimii ani, cât a fost prin ţară să popularizeze educaţia juridică printre profesori şi elevi, a ascultat multe poveşti ale unor copii îi cereau sfatul: de la o fată santajată cu poze intime de prietenul de care s-a despărţit, la copii bătuţi de părinţi sau exploataţi sexual, la copii agresaţi de colegii lor. Danileţ crede că materia ar trebui predată prin clasa Vi-a sau a VII-a.
Judecătorul estimează că la 5 ani după introducerea ca materie obligatorie vom asista la scăderea delicvenţei juvenile, reducerea numărului de minori victime şi scăderea numărului de dosare în instanţe.
„Adevărul” a stat de vorbă cu judecătorul despre viitoarea materie.
Adevărul: Legislaţia românească este foarte stufoasă. Ce legi credeţi că ar trebui incluse în programa pentru Educaţia Juridică?
Cristi Danileţ: Legislaţia cuprinde 11.000 de acte normative şi toate sunt obligatorii. Dintre acestea, circa 300 îi privesc pe copii. Eu aş insista pe cunoaşterea următoarelor acte normative: Legea educaţiei, Regulamentele şcolare, Legea împotriva violenţei domestice, legile privind drepturile copilului, Cod penal şi aici mă refer la acele articole cu privire la infracţiuni care implică copii, la prevederile legale care face referire la copii în caz de divorţ, dar şi la actele normative cu privire la activităţile de voluntariat şi chiar de angajare la un loc de muncă remunerat.
Copii nu cunosc noţiuni banale despre legislaţie.
La ce clasă credeţi că ar trebui studiată Educaţia Juridică?
Copiii de 10 ani pot să stea de vorbă cu judecătorul când părinţii divorţează, de la 13 ani pot să-şi facă un cont pe reţelele sociale, iar un copil răspunde penal şi contravenţional de la 14 ani, deci elementele ce ţin de aceste chestiuni ar trebui studiate anterior de ajungerea la aceste vârste. Cred că educaţia juridică trebuie să ţină cont de legislaţia aplicabilă la diverse vârste. Din experienţa de la şcolile unde acum se predă ca materie opţională, cele mai indicate sunt clasele a VI-a sau a VII-a, dacă vorbim despre gimnaziu. Dacă se va opta şi pentru educaţia primară, din clasa IV-a.
Cum v-a venit ideea acestui proiect de introducere a Educaţiei Juridice în şcoli?
În 2002, am fost invitat la Cluj, pentru prima dată la o şcoală cu mari probleme în ceea ce priveşte comiterea de către elevi a unor fapte interzise de lege. Vorbind cu copii, mi-am dat seama că ei nu cunosc noţiuni banale despre legislaţie.
În 2011, a existat un protocol de colaborare între Ministerul Justiţiei şi cel al Educaţiei prin care se permitea accesul magistraţilor în şcoli şi licee. Peste câţiva ani, acest protocol nu a mai produs efecte, astfel că în 2016, am înfiinţat un ONG – „Vedem Just”, şi mi-am asumat introducerea Educaţiei juridice în programa şcolară.
Am înfiinţat şi un site educaţiejuridică.ro, unde există toate resursele necesare pentru profesori şi elevi, am editat şi un manual, singurul de pe piaţă scris de profesionişti după o consultare cu profesorii. Anul trecut, am realizat aplicaţie gratuită pentru mobil – „legendar” – care informează, zilnic, sute de tineri cu privire la diferite legi.
De asemenea, Asociaţia a instruit circa 130 de profesori de Educaţie juridică. Educaţia Juridică se predă ca opţional de 4 ani în România, acum sunt 122 de şcoli şi licee unde se predă acest opţional după manualul Vedem just. Asta înseamnă 6.900 de elevi.
Victimete-minori, fără apărare în faţa abuzurilor
Ce tipuri de probleme ridicau elevii la întâlnirile din şcoli la care aţi participat?
Au exista multe situaţii în care copiii, după întâlniri, m-au contactat în privat, personal sau pe Facebook, să-mi spună ce necaz au şi să-mi ceară sfatul. Unul dintre primii elevi care a venit la mine, mi-a povestit că a fost agresat, lovit de un profesor. Am realizat că violenţa în şcoală exista, din păcate, în toată ţara. Copiii nu ştiu care e autoritatea care-i protejează. Un alt copil mi-a spus că a avut o altercaţie cu un coleg, iar tatăl acestuia a venit la şcoală şi l-a bătut.
O fetiţă mi-a spus că cu o seară înainte, tatăl a bătut-o pe mama sa. Poliţia l-a ridicat pe tata, iar mama a ajuns în spital. Ea era îngrijorată că va ajunge la orfelinat. În Bihor, un băieţel mi-a spus că ştie că o colegă e exploatată de adulţi, care o exploatează sexual. El voia să denunţe la Poliţie, dar îi era frică că va păţi ceva rău.
O fată mi-a spus că e şantajată cu poze intime, pe care ea le-a dat unui prieten. După ce s-au despărţit, băiatul i-a spus că dacă nu continuă relaţia va răspândi pe net pozele. Ea credea că dacă ea i-a dat pozele, este vinovată.
Aceste lucruri se întâmplă în viaţa adolescenţilor, iar adulţii, de cele mai multe ori, nu ştiu legile şi nu-i pot sfătui, nu ştiu organele la care trebuie să se adreseze, termenele în care trebuie făcută sesizarea. Dacă adultul, fie că e părinte, profesor sau frate nu ştie, cum să se descurce minorul. Am auzit de o fată abuzată sexual de propriul tata.
Oare dacă aceşti copii răniţi şi abuzaţi ar şti ce drepturi au şi organe ale legii să sesizeze nu ar fi evitat un calvar? De multe ori în cazuri de abuzuri sexuale, nimeni nu sesizează, alţi membri ai familie nu fac nimic, vecinii se uită în altă parte. De asemenea, la divorţuri, copilul este folosit ca o minge de ping-pong de către părinţi, care vor să-l atragă de partea lor, copilul a ajuns o marfă azi pentru mulţi părinţi. Apoi, avem copii în clasa a X-a care muncesc, dar nu ştiu că trebuie să li se facă contract de muncă şi că au anumite drepturi.
Copiii nu au de unde să ştie că, de exemplu, relaţiile sexuale între majori şi minori sub 16 ani, chiar cu acordul minorului sunt interzise. A părut legea nouă, dar nu a prezentat-o copiilor. Sunt multe astfel de cazuri. O lege intră în vigoare în fiecare zi în România. Nu suntem ipocriţi să le cerem copiilor să respectate legea, dar nimeni să nu le-o prezinte.
Ce efecte credeţi că va avea introducerea educaţiei juridice?
Toţi trebuie să respectăm legea. În faţa mea, ca judecător, nu se acceptă scuze de genul: „nu am ştiut legea. În afară de fapt că educaţia juridică are ca scop răspândirea unor cunoştinţe juridice minimale, care va avea ca efect creşterea respectului pentru legea şi autoritate, există şi un efect care ţine de prevenţie: se va diminua delicvenţa juvenilă.
Dacă începem, acum în 10 ani ar trebui să existe efecte simţitoare. Trebuie să existe multe generaţii. În minimum 5 ani ar trebui să se vadă efecte: diminuarea delicvenţei juvenile, reducere numărului de victime, scăderea numărului de dosare în instanţe, o mai mare încredere în autorităţi, un respect mai mare pentru lege.
Vă mai recomandăm
Se încarcă comentariile...
