Idee de aur. Doctorandul din Cluj care lucrează la reţeta betonului fără ciment, cu cenuşă românească
0Adrian Lăzărescu e un doctorand din Cluj care lucrează la o formulă a unui beton fără ciment, nepoluant. Studii pe această temă există în lume şi în România, unicitatea ideii sale constă în folosirea cenuşei de la termocentrale. Proiectul tânărului a primit medalia de aur la EUROINVENT 2017, o expoziţie internaţională de creativitate şi inovaţie din Europa de Sud-Est.
La Cluj, unde există o tradiţie de peste 40 de ani în studierea betoanelor, Adrian Lăzărescu îşi face doctoratul pe studiul betonului care foloseşte cenuşă românească de la termocentrale. Ideea şi cercetarea sa de până acum au fost apreciate cu medalia de aur la EUROINVENT 2017, o expoziţie internaţională de creativitate şi inovaţie, desfăşurată la Iaşi în perioada 25-27 mai.
Noutatea cercetării sale constă în materialul folosit: cenuşa din termocentrale, rezultată din arderea cărbunilor, care este considerată un deşeu şi în România e de ordinul miilor de tone. Adrian urmează cursurile Şcolii Doctorale de Inginerie Civilă din cadrul UTCN. Îşi face cercetarea la filiala din Cluj a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC, iar din echipa de cercetare fac parte: inginerul Henriette Szilagyi, directoarea institutului amintit, profesorul Adrian Ioani de la Facultatea de Construcţii a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN) şi inginerul Cornelia Baeră de la filiala din Timişoara a institutul amintit.
De la stânga la dreapta: inginerul Henriette Szilagyi, directoarea filialei Cluj a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC, doctorandul Adrian Lăzărescu, profesorul Adrian Ioani de la UTCN FOTO Florina Pop
De unde ideea
„Ştiţi că betonul, ca şi cantitate, e al doilea material, după apă, folosit pe pământ?“, afirmă Henriette Szilagyi. Ea e cadru didactic asociat la UTCN şi predă un curs de tehnologii moderne de realizare a betoanelor la masterat. Acolo, acum doi ani, a amintit de beton geopolimer, care e denumirea folosită de specialişti pentru betonul care nu conţine ciment. „Beton geopolimer! Ce e? Oare poate fi produs şi la noi în ţară?“, s-a întrebat tânărul. Şi de la o întrebare a pornit totul. Curiozitatea l-a determinat să caute răspunsuri într-o cercetare pe care să o dezvolte în teza sa de doctorat.
„Deocamdată, în prima fază, studiem în laborator pasta care va înlocui pasta clasică de ciment. Urmează apoi studiul compoziţiilor în care adăugăm nisip şi pietriş. Încă nu am ajuns la nivelul compoziţiilor optimizate de beton“, spune el. Urmează o lungă perioadă de analiză a caracteristicilor pastei, apoi se vor adăuga agregatele clasice - nisip şi pietriş -, iar apoi combinaţiile rezultate vor fi testate din nou. Şi iar teste şi teste.
Adrian termină doctoratul la anul. Îşi propune să continue studiile în străinătate ca apoi să se întoarcă acasă. Nu-i trece prin cap să-şi facă o carieră în străinătate. Ştie că în Olanda e un institut care se ocupă de studierea acestui nou tip de beton.
„Dacă aş pleca şi aş rămâne acolo aş putea spune că jumătate din cercetarea pe care vreau să o fac nu mai are sens, pentru că eu vreau să fac beton geopolimer cu materialele locale. Asta face special proiectul meu“, mărturiseşte el.
O parte din doctoratul său presupune documentare despre studiile din lume existente deja pe tema aleasă. Toate menţionează betonul geopolimer drept o alternativă – nu un înlocuitor - al betonul clasic şi arată că prin folosirea lui s-ar reduce considerabil emisiile de dioxid de carbon, s-ar economisi o cantitate enormă de energie, folosită în prezent, în procesul de fabricare a cimentului.
„Clujul - în special pe partea de institut (n. r. institutul amintit mai sus) - are tradiţie în studierea betoanelor performante. Am mers pe ideea de a face un beton care să protejeze mediul, de a înlocui cel mai poluant element din compoziţia betonului - cimentul. Lucrurile au pornit de la o idee ce există pe plan mondial. (...) Noi ştim direcţiile pe care trebuie să mergem pentru că am studiat tot ce s-a întreprins până acum pe plan mondial şi naţional în acest domeniu. Încercăm să folosim materiale locale, deşeurile existente. Probabil vom studia şi compoziţii în care să folosim zgura de furnal sau combinaţii de zgură şi cenuşă. Fiind deşeuri provenind de la diverse unităţi economice, aceste materiale diferă foarte mult ca proprietăţi şi compoziţie chimică. Şi aici e problema. Fiecare cenuşă e diferită“, afirmă profesorul Adrian Ioani, îndrumătorul tezei de doctorat.
În opinia sa, un stagiu de cercetare în străinătate l-ar ajuta pe Adrian să găsească răspunsuri. În lume sunt puţine clădiri ce au betonul fără ciment drept material de construcţie. Un institut al Universităţii din Queensland, Australia, e primul imobil de acest gen ridicat în lume, anunţa, în octombrie 2013, geopolymer.org.
De la stânga la dreapta: inginerul Henriette Szilagyi, directoarea filialei Cluj a Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-INCERC, doctorandul Adrian Lăzărescu, profesorul Adrian Ioani de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca FOTO Florina Pop
Beneficiile
„Sunt două. În primul rând creezi un material nou care pentru inginerie e un plus. Şi în al doilea rând, după cum zicea şi domnul profesor, e un material mai ieftin, mai prietenos cu mediul şi sustenabil“, explică Adrian Lăzărescu plusurile betonului fără ciment.
Sarcina lui e să găsească acea reţetă prin care să se producă de beton geopolimer cu cenuşă românească. Însă trebuie să ţină cont de multe variabile şi de faptul că toate elementele ce alcătuiesc acest tip de beton – cenuşa de termocentrală, lichid alcalin ca să „activeze“ cenuşa (o combinaţie între silicat de sodiu şi soluţia de hidroxid de sodiu, plus nisip şi agregate) - trebuie puse în anumite cantităţi şi într-o anumită ordine, folosind o anumită tehnologie de mixare.
Doctorandul ţine în mână o pastă ce va intra în compoziţia viitorului beton fără ciment FOTO Florina Pop
„Reţeta trebuie să fie puţin senzitivă pentru că întotdeauna parametrii o să oscileze“, completează profesorul Ioani.
Acesta consideră că viitorul va fi al materialelor nepoluante, că oamenii vor avea case care consumă foarte puţină energie - fie prin izolare, prin folosirea de panouri solare sau a energiei eoliene, fie prin materialele de construcţie performante. „Aşa va fi casa viitorului. De fapt, ar trebui să fie a prezentului“, afirmă el amintind fraza care a deschis o mare conferinţă despre beton: „secolul al XXI-lea va fi al betonului sau nu va fi deloc“.
Doctorandul a participat la conferinţe şi expoziţii internaţionale. La unele a primit diplome şi medalii pentru proiectul său FOTO Florina Pop
Mai puteţi citi:
Cum să faci facultatea în două săptămâni. Programul care le arată liceenilor viaţa de student
Liceeni din toată ţara sunt aşteptaţi, vara asta, la Engineering Summer University 2017, o iniţiativă prin care studenţii Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca le arată elevilor cu ce se mănâncă studenţia.
Echipa de studenţi care a câştigat locul I la Seismic Design Competition cu un turn din lemn de balsa a fost premiată, miercuri, 22 aprilie, de rectorul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca, Aurel Vlaicu. Tinerii au învins echipe de la universităţi de prestigiu precum Universitatea California, British Columbia, Stanford, Universitatea Michigan.
Arheologi clujeni de la Academia Română au în plan un proiect de cartografiere aeriană a frontierelor romane din ţară. Vor folosi mai multe tehnologii, inclusiv imagini satelitare ale NASA, pentru ca graniţele romane din România să devină patrimoniu UNESCO.
Cercetătorii clujeni uimesc din nou după crearea sângelui artificial: de data aceasta, prin realizarea de „oase artificiale“ sau, în limbaj de specialitate, implanturi personalizate biocompatibile pentru craniu. Acestea au fost deja folosite cu succes în peste 50 de cazuri.
Se încarcă comentariile...
