FOTO Ilustratoarea care dă culoare literaturii universale pentru o faimoasă editură britanică
0După ce a realizat primul roman grafic românesc, reinventând poveştile lui Petre Ispirescu, Maria Surducan a ilustrat operele complete ale lui Shakespeare şi ale lui Charles Dickens pentru o editură britanică premiată.
„Toată arhitectura şi costumele fac parte acum din repertoriul meu de spus poveşti“, spune Maria Surducan, o tânără din Cluj care a ilustrat operele complete ale lui Charles Dickens, reeditate şi repovestite de Editura Usbourne din Marea Britanie.
Nu e la prima colaborare cu această editură. A mai ilustrat operele complete ale lui William Shakespeare şi „Povestirile din Canterbury“/ „Canterbury Tales“ ale lui Geoffrey Chaucer. Despre acest al treilea proiect spune că a ajutat-o să-şi structureze munca şi, vrând-nevrând, să deprindă o metodă bună de pus în practică pe viitor, la alte proiecte. „Acum ştiu cum să-mi fac documentarea, ştiu după ce să mă uit“, explică ilustratoarea.
„Ne trebuie un costum de la 1810, nu 1830!“
Proiectul Mariei Surducan cu Editura Usbourne a durat aproape un an. Munca a fost una riguroasă, iar asta i-a dat sentimentul că se va lucra cu foarte mare simţ de răspundere. La începutul fiecărui proiect, ilustratoarea se documentează. La partea asta, o mână de ajutor i-a dat şi editura.
„Fiecare carte are un art director (n.r. – director artistic) care concepe felul în care va arăta cartea, textul şi imaginile incluse. Şi în funcţie de acest concept iniţial, ei au hotărât ce ilustrator se potriveşte cu ce carte şi din portofoliul ilustratorului ce stil se potriveşte cu ce poveşti“, explică ea (foto în dreapta, credit foto: Cătălin Georgescu).
La poveştile lui Dickens a avut parte de indicaţii foarte clare.
„Am primit şi de la editură documentare foarte precisă că nu toate oraşele sunt Londra, că nu toate casele seamănă între ele, unele sunt ridicate în perioada victoriană, altele, în perioada Regelui George. S-a întâmplat inclusiv să-mi spună: «Da, ştim, dar costumul în care l-ai îmbrăcat este de la 1830. Nouă ne-ar trebui de la 1810!». Aceasta este diferenţa dintre editurile de la noi şi din străinătate“, face Maria o scurtă comparaţie.
Când lucrează la o ilustraţie i se pare interesant să descopere viaţa scriitorului, legătura dintre motivele din romanele acestuia şi biografia sa. Spre exemplu, povesteşte clujeanca, Dickens a avut o experienţă foarte proastă în SUA şi s-a întors acasă dezamăgit. De aceea, „America lui este, efectiv, o mlaştină“. În cărţile sale apar foarte multe personaje feminine negative deoarece Charles a avut o relaţie dificilă cu mama lui, iar eroinele blonde, delicate şi dedicate familiei pe care le creionează în scrierile sale sunt inspirate din chipul fiicei sale.
Ilustraţie făcută de Maria Surducan pentru Editura britanică Usbourne FOTO: arhiva Maria Surducan
Editura: „Ne place cum integrezi costumul de epocă în decor“
O primă întâlnire cu cei de la Editura Usbourne a avut loc la Târgul de Carte de la Bologna, cel mai mare şi mai reprezentativ târg de carte pentru copii din Europa. Iar pentru acest al treilea proiect, „Povestirile din Canterbury“, reprezentanţii editurii au contactat-o prin agentul ei. I-au văzut lucrările din portofoliu şi au decis ce stil de ilustraţii s-ar potrivi. La volumul „Canterbury Tales“ i-au cerut un stil ce aduce mai mult cu gravura, iar colaborarea cu ei a început prin 2014 şi a durat aproape un an.
Maria apreciază la editura britanică şi felul în care comunică:
„De fiecare dată când au venit cu un proiect nou mi-au spus: «ne-a plăcut asta, asta şi asta. Ne place foarte mult cum integrezi costumul de epocă în decor». La «Canterbury Tales», ei au venit cu referinţe din «Prâslea cel Voinic şi Merele de aur» şi cred că le-a plăcut feelingul medieval; ăsta a fost elementul pe care mi-au cerut să-l integrez în ilustraţii“.
35 de provocări
La nuvelele repovestite ale lui Charles Dickens a făcut 35 de ilustraţii, câte două la fiecare poveste. Cartea conţine poveşti adaptate după nuvelele marelui scriitor. Iar fiecare poveste are câte o ilustraţie dublă pe care apar toate personajele şi descrieri la fiecare, respectiv o a doua ilustraţie ce înfăţişează o secvenţă memorabilă din nuvelă.
Pentru Maria, nuvela „Colind de Crăciun“/„A Christmas Carol“ a lui Dickens e foarte evocativă prin descriere şi a format generaţii întregi de ilustratori noi. „În spaţiul european, tindem să vedem Crăciunul aşa cum îl descrie Dickens, ceea ce e foarte interesant şi amuzant, pentru că Dickens a copilărit în perioada micii glaciaţiuni în Europa, singurii 15 ani când în Anglia ningea de Crăciun“, povesteşte ilustratoarea. Lumea Crăciunului alb nu se potriveşte cu realitatea din Marea Britanie, dar puterea lui Dickens de a evoca imagini vizuale e aşa de mare încât asociezi Crăciunul cu zăpada şi imaginea Crăciunului e formată de „A Christmas Carol“ (ilustraţie mai jos, credit foto: arhiva Maria Surducan), consideră ilustratoarea româncă.
De altfel, „A Christmas Carol“ şi „Oliver Twist“ sunt operele lui Dickens cu care Maria s-a întâlnit în copilărie. O parte dintre scrierile acestuia le-a văzut cu ajutorul casetelor închiriate de la British Council din Cluj. Aşa s-a format în mintea ilustratoarei o imagine victoriană şi prin costume, şi prin arhitectură. Iar arhitectura englezească, victoriană e cea pe care o asociază ea cu romanele, cu poveştile de ficţiune, cu o perioadă din copilăria ei.
Experienţa ilustrării scrierilor repovestite ale lui Charles Dickens a ajutat-o şi să vadă acele diferenţe subtile care schimbă atmosfera de la început de secol al XIX-lea cu cea de la jumătatea secolului al XIX-lea. „E o diferenţă care ajută la felul în care poţi să regizezi emoţiile cititorului, chiar dacă el nu ştie care e diferenţa între costume, dar va simţi că e ceva diferit“, consideră Maria Surducan.
Operele complete ale lui Dickens se vând pe site-ul Editurii Usbourne şi pe Book Depository, o platformă online ce vinde cărţi din Anglia în toată lumea, cu 18-19 lire sterline volumul. Acest volum a fost unul dintre cele mai provocatoare proiecte la care a lucrat. Tot ce a făcut până atunci se leagă mai mult de Evul Mediu, Renaştere şi un pic de baroc. Ştia că la Dickens va fi mult de muncă pe partea de documentare ca rezultatul să fie cel dorit, iar cartea să ofere o experienţă plăcută.
Ilustraţie făcută de Maria Surducan pentru Editura Usbourne - scenă din ”The Tempest” de W. Shakespeare FOTO: arhiva Maria Surducan
Scenă la Untold
Anul trecut, Maria Surducan a trăit o altă provocare: să deseneze o scenă la Festivalul Untold inspirată din cărţile de tarot. „În momentul în care au venit la mine şi mi-au propus subiectul, eu începusem deja să mă documentez despre cărţile de tarot de vreo trei luni, fără să ştiu că va urma un proiect pe tema asta“, mărturiseşte ilustratoarea.
Desene ale Mariei care au împodobit clădirea Casinoului din Parcul Central, unde a fost scena trance FOTO: arhiva Maria Surducan
Primul roman grafic
În urmă cu aproape cinci ani, ilustratoarea lansa pe piaţă primul roman grafic din România, graţie donaţiilor făcute pe un site de crowdfunding. Se numea „Prâslea cel Voinic şi Merele de aur“ şi înfăţisa varianta contemporană a trei poveşti culese de Petre Ispirescu, „Prâslea cel Voinic şi Merele de Aur“, „Pasărea Măiastră“ şi „Lupul cel Năzdrăvan“.
În romanul său grafic, prinţesa e inventivă ca Marie Curie, Negru Împărat meştereşte roboţi şi are un costum ce îmbină veşmintele boiereşti cu echipamentul de scafandru, Pasărea Măiastră fură merele Împăratului şi poartă fustă mini. Cum explică Maria Surducan această adaptare a poveştilor la lumea modernă?
„Poveştile sunt făcute pentru a fi respuse şi redesenate. Doar astfel rămân nemuritoare“, crede ea.
Vă mai recomandăm:
O clujeancă de 28 de ani lansează azi primul roman grafic din ţară: „Prâslea cel Voinic şi merele de aur“. Povestea e reinventată de autoare şi adaptată la secolul al XXI-lea.
Maria Surducan este o tânără din Cluj care ilustrează cărţi şi care a câştigat 13.500 de lei din donaţiile făcute de oameni pentru a-şi împlini visul: să facă un roman grafic pornind de la poveştile lui Petre Ispirescu care i-au încântat copilăria. Crede că basmele sunt făcute pentru a fi mereu repovestite, reinventate şi redesenate pentru că doar astfel rămân nemuritoare.
Se încarcă comentariile...
