Expert european:„Rusia nu caută câştigarea simpatiei românilor, cât subminarea încrederii în UE şi NATO”
0
România, la fel ca şi alte ţări, inclusiv SUA, este ţintă pentru o propagadă rusă tot mai agresivă, spune Corina Rebegea, directorul unui think tank american care se ocupă şi de fenomenul dezinformării. Experta a acordat un interviu în exclusivitate pentru „Adevărul” în contextul schimbărilor de la vârful Preşedinţiei americane.
Corina Rebegea este directorul programului pentru rezilienţă democratică în spaţiul transatlanic. Totodată, ea a fost printre primii români care a intrat într-un think tank american.
Corina Rebegea are un masterat în Drepturile Omului la Manchester, iar ulterior a lucrat timp de cinci ani la Fundatia Konrad Adenauer, în cadrul Programului Statul de Drept Europa de Sud-Est. În plus, românca mai are un masterat în SUA, la Universitatea din Syracuse.
Într-un interviu acordat pentru „Adevărul”, Corina Rebegea a făcut o analiză a situaţiei din SUA şi a relaţiilor româno-americane. Discuţia s-a extins şi asupra anunţatei perioade post-Trump şi nu au ocolit contraversatul subiect al intervenţiei şi influenţei ruse şi chineze în America şi în România, cu toate riscurile care decurg de aici.
Adevărul: SUA se află în faţa unor schimbări importante, începând cu victoria lui Biden în faţa lui Trump şi continuând cu schimbările pe care noua administraţie le va impune. În ce măsură crezi că vom asista la o schimbare a politicii externe a Washingtonului?
Corina Rebegea: Alegerea lui Biden va schimba foarte mult politica externă a SUA. Deja vedem din priorităţile anunţate în timpul campaniei, iar acum, prin numirile în poziţiile-cheie din viitoarea administraţie, e evident că preşedintele ales are foarte multe lucruri de reparat. Cred că cele mai notabile schimbări vor fi accentul puternic pus pe importanta alianţelor, pe reintegrarea SUA în structurile multilaterale, inclusiv OMS şi Pactul Climatic, cu emfază pe rolul de leadership pe care SUA îl aveau la un moment dat în aceste structuri sau organizaţii, şi pe rolul pe care valorile democratice îl au în (re)construcţia sistemului internaţional. Ce rămâne oarecum neschimbat este conceptul de securitate care identifică Rusia şi China ca principali competitori la nivel global.
Pentru mine e interesant felul în care priorităţile de politică internă se vor îmbina cu cele de politică externă. Biden a vorbit foarte mult despre democraţie, valori, insituţii şi despre exemplul pe care SUA îl poate oferi altor ţări, ceea ce înseamnă deopotrivă reconstrucţia încrederii în sistemul de contrapondere a puterilor în stat şi în independenţa insituţiilor şi promovarea acestor valori şi în afara graniţelor, în relaţia cu partenerii externi. Cred că vom vedea mai multă emfază pe consolidarea valorilor şi instituţiilor democratice şi a statului de drept în relaţiile cu alte state. De asemenea, Biden a vorbit despre o politică pentru clasa de mijloc, incluzând aici programul de relansare economică internă, mai ales post-pandemie, dar şi poziţia SUA în relaţie cu pieţele internaţionale, partenerii comerciali, acordurile comerciale şi mai ales China.
Cât de afectată va fi România
E de aşteptat ca relaţiile transatlantice să se îmbunătăţească şi să revină la nivelul dinaintea sosirii lui Trump la Casa Albă?
Cred că asistăm deja la o încălzire a relaţiilor cu Uniunea Europeană şi statele europene. Biden se va concentra foarte mult pe relaţia transatlantică, ceea ce nu înseamnă că relaţiile vor reveni la perioada de dinainte de Administraţia Trump.
Cred că europenii vor fi în continuare încurajaţi să investească mai mult în propria apărare şi să îşi dezvolte identitatea geopolitică, însă relaţia nu va mai fi în niciun caz una antagonică, în care Uniunea Europeană e inamicul. Cred că în special în ceea ce priveşte competiţia cu Rusia şi mai ales China, SUA vor căuta să întărească şi coeziunea cu statele europene şi vor fi mobilizate resurse importante în acest efort. Aici e şi rolul Congresului unde cred că există destul de multă convergenţă între Republicani şi Democraţi în ceea ce priveşte relaţia cu China, iar asta va continua.
În ce măsură va fi influenţată România de schimbările care au loc peste Atlantic?
Nu cred că România va fi afectată. Noi am reuşit să menţinem relaţii foarte bune de-a lungul ultimilor ani, iar colaborarea pe zona de securitate este una solidă. Agenda noastră legată de Marea Neagră şi securitatea flancului estic va rămâne vizibilă pentru noua administraţie, Biden însuşi fiind destul de ataşat de regiunea noastră.
SUA, România şi propaganda rusă
S-a spus că serviciile secrete ale unor ţări ca Rusia şi China au fost şi mai sunt active în SUA, în încercarea de a influenţa politica externă americană sau chiar alegerile. În ce măsură poate fi dovedită o asemenea intervenţie?
Interferenţele din partea Rusiei şi Chinei, precum şi din partea altor actori, au fost confirmate şi de cercetători independenţi şi de instituţiile americane. Există o istorie a încercărilor de a manipula procese politice din SUA - alegerile din 2016 sunt cel mai bun exemplu - mai ales prin specularea clivajelor din societatea americană şi a tensiunilor preexsitente. Problemele rasiale au făcut parte din „câmpul de intervenţie” al Kremlinului încă din perioada sovietică şi există multe studii care arată de exemplu cum agenţia de troli din Sankt Petersburg a încercat să infiltreze grupări legitime şi proteste organice în rândul populaţiei afro-americane. Însă nu cred că există suficiente dovezi, date care să arate că acest tip de influenţă străină au avut un efect decisiv. De altfel, şi autorităţile şi companiile private au fost mult mai pregătite să intervină în alegerile din 2020 pe baza lecţiilor învăţate în 2016.
Cât de expusă şi vulnerabilă este, în acest moment, România în faţa propagandei ruse?
România e desigur vizată de maşinăria de propagandă şi dezinformare rusă. Există deja resurse de cercetare, printre jurnalişti şi cercetători români, dar şi noi la CEPA avem o bază de date de analize în acest sens, şi există mai multe iniţiative care cartografiază încercările de infiltrare şi manipulare a spaţiului informaţional şi de poluare a dezbaterii publice. Există o mulţime de narative conspiraţioniste, naţionaliste, anti-occidentale, anti-democratice - unele ascunse cumva în anumite grupuri marginale din societatea românească - pe care platforme pro-Kremlin le distribuie şi amplifică. Din păcate, ca şi în alte state, unele dintre aceste narative ajung şi în ceea ce numim dezbaterea mainstream. România este vizată ca orice alt stat din alianţa transatlantică pentru că orice breşă de încredere favorizează politicile Kremlinului.
În privinţa vulnerabilităţii, desigur că suntem foarte vulnerabili. Am auzit de foarte multe ori argumentul că românii au sentimente anti-ruseşti şi că e greu să produci o transformare în acest sens. Însă campaniile de dezinformare nu urmăresc câştigarea simpatiei românilor, cât subminarea încrederii în UE, NATO, sistemul nostru democratic, vecini şi aliaţi etc. E posibil însă să vedem în viitor şi o tranziţie către sentimente mai bune faţă de Rusia, dacă narativul alternativei culturale (valori tradiţionale şi Rusia ca protector al acestora) combinate cu scepticismul faţă de UE şi NATO continuă să prindă teren. Sunt studii de opinie în acest sens, de exemplu cele făcute de Centrul pentru Promovarea Participării şi Democraţiei la SNSPA.
„Cred că asistăm deja la o încălzire a relaţiilor cu Uniunea Europeană şi statele europene. Biden se va concentra foarte mult pe relaţia transatlantică, ceea ce nu înseamnă că relaţiile vor reveni la perioada de dinainte de Administraţia Trump” – Corina Rebegea, expert
Vă mai recomandăm şi:
Ilona Scott, românca arhitect din SUA: „M-am născut într-un lagăr din Kazahstan“
Se încarcă comentariile...
