DOVADA FOTO Consiliul Judeţean Cluj se obliga, încă din 2010, să devieze un tronson din centura Vâlcele-Apahida ca să facă loc pistei aeroportului
0
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu, afirmă că senatorul Alin Tişe, fost preşedinte al CJ Cluj, se obliga, negru pe alb, în 2010, să devieze un tronson din centura Vâlcele-Apahida în etapa finală de prelungie a pistei aeroportului Cluj-Napoca. În plus, noua pistă nu se „încalecă“ cu centura, dar se opreşte la 200 de metri de ea, ceea ce încalcă restricţiile impuse de buna funcţionare a unui aeroport.
„Noua pistă a aeroportului nu taie centura Vâlcele-Apahida, ci s eopreşte la circa 200 d emetri. Asta este o problem pentru că se încalcă zona de securitate“, afirmă preşedintele Consiliului Judeţean Cluj , Horea Uioreanu.
Acesta a dat un comunicatul prin care se arată că senatorul Alin Tişe susţine că nu a avut nici un fel de responsabilitate în elaborarea proiectului de dezvoltare a aeroportului, toate documentele fiind gestionate de conducerea aeroportului.
„Mai mult chiar, el mai afirmă că, în realitate,”construirea pistei de 3,500 m nu e influenţată / afectată în nici un fel de construirea centurii, aşa cum eronat se susţine în spaţiul public”, dându-se victimă.
Vreau să-i reamintesc domnului Alin Păunel Tişe că în octombrie 2010 a solicitat doamnei Anca Boagiu, ministrul transporturilor la acea data, în scris, sprijin ”cu emiterea unui aviz favorabil” pentru ”Planul Urbanistic Zonal - Dezvoltarea şi modernizarea Aeroportului Cluj Napoca şi dezvoltare servicii în zonele aferente”.
El mai preciza în adresa remisă ministerului ”că în momentul în care vor demara lucrările pentru etapa finală la obiectivul de investiţie Pista de 3500 de m, Consiliul Judeţean Cluj se angajează să facă demersurile necesare devierii parţiale a unui tronson din Varianta ocolitoare Cluj-Est înspre Apahida. Pentru prima etapă a Pistei la 2100 de metri ce urmează să fie începută în acest an, nu este necesară nici o intervenţie asupra centurii ocolitoare existente”, se mai arată în documentul citat.
Precizez faptul că demersul ex-preşedintelui CJ Cluj venea ca urmare a unei adrese remisă de CNADNR care îşi declina competenţa în ceea ce priveşte avizarea acestui PUZ în favoarea Ministerului Transporturilor. După mai multe reprize de corespondenţă, Ministerul a avizat PUZ aferent primei etape de construire a pistei, respectiv la 2100 de m, cu precizarea că la momentul demarării proiectului pentru restul de 1400 de m să se revină cu soluţii care să nu afecteze centura ocolitoare“, potrivit comunicatului.
Unde e problema? E una falsă!
Contactat în chestiunea centurii, senatorul Alin Tişe spunea, zilele trecute, că nu vede unde este vreo problemă.
„Cunosc povestea, dar vă spun că noua pistă a aeroportului nu afectează de nicio culoare centura. Ei fac o confuzie. Este o distanţă considerabilă între pistă şi centură şi nu e cazul să fie deviată centura. Aeroportul poate găzdui avioane de orice tonaj. Totul este o falsă problemă“, susţine cu convingere Alin Tişe.
Reacţia proiectantului
Director general al societăţii care a proiectat proiectul prelungirii noii piste a aeroportului Cluj-Napoca, dr. ing. Cornel Martincu, susţine că în octombrie 2007 s-a semnat un acord-cadru care a stat la baza colaborării.
„Pe parcursul etapelor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, proiect tehnic), inclusiv în cadrul documentaţiilor de urbanism, s-au specificat restricţiile în ceea ce priveşte amplasarea de construcţii în zonele supuse servituţiilor aeronautice.
Proiectul pistei a fost corelat cu proiectul de deviere şi regularizare a râului Someş. În privinţa demersurilor autorităţilor locale, vă rugăm să solicitaţi detalii acestora, Iptana a participat doar la întâlnirile la care a fost invitat/convocat, oferind suportul tehnic atunci când acesta a fost solicitat“, susţine directorul general, pentru „Adevărul“.
Despre centura „de diamant“
Centura Vâlcele-Apahida, centura de est a Clujului, este numită şi centura de „diamant“ din pricina costurilor fabuloase pentru construirea ei: circa 157 de milioane de euro. Şi încă nu este gata.
Lucrările au început din anul 2006, când costurile erau estimate la 68 de milioane de euro (în urma licitaţiei), însă cheltuielile au ajuns în 2012 la uriaşa cifră de circa 157 de milioane de euro.
Se încarcă comentariile...
