Cum schimbăm România prin educaţie: „Dacă profesorii sunt formaţi prost, ne condamnăm viitorul”
0Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj, Daniel David, consideră că punctul zero de la care trebuie să pornească schimbarea în bine a României este educaţia şi este convins că doar astfel se pot forma specialiştii
Într-o perioadă în care criza economică ce va urma după pandemia de COVID-19 provoacă insomnii specialiştilor din toată lumea, rectorul Daniel David explică, pe înţelesul tuturor, într-un interviu pentru „Adevărul”, de ce este important ca reformarea ţării să pornească de la educaţie: „Educaţia (incluzând şi cercetarea) trebuie să fie reforma iniţială a României. Prin educaţie formăm specialiştii şi generăm cunoaştere competitivă. Dacă formăm prost specialiştii, nu este cine să facă treabă bună în economie, sănătate, transporturi sau orice alt domeniu „strategic” definim. Dacă nu generăm cunoaştere competitivă, nu avem inovaţii care să crească economia şi bunăstarea oamenilor, ţara rămânând o colonie tehnologică/ştiinţifică. Tot prin educaţie formăm profesorii care ne educă copiii. Dacă îi educăm prost, ne condamnăm generaţiile viitoare şi astfel viitorul!”
Adevărul: România tocmai a împlinit 102 ani, moment în care ne gândim din nou: „Cum facem să schimbăm în bine ţara”. Românii trebuie să înţeleagă că „educaţia este calea regală spre succes” spuneaţi în mai multe interviuri. Cetăţeanul cu drept de vot Daniel David cum analizează programele politice ale partidelor din perspectiva educaţiei? Care trebuie să fie ideile principale pe care le vreţi într-un program politic privind educaţia al unui partid pe care l-aţi vota? Aţi găsit aşa ceva în oferta politică de la noi (nu trebuie să daţi nume de partide)?
Daniel David: Mă uit să văd dacă educaţia este pusă prima între priorităţi (sau măcar printre primele) sau, şi mai bine, ca nucleu iniţial din care derivă toate celelalte priorităţi. Asta pentru că educaţia formează specialiştii şi profesorii. Dacă formează prost specialiştii, atunci niciun alt domeniu nu poate să fie competitiv şi ne condamnăm astfel prezentul. Dacă profesorii sunt formaţi prost, atunci ei afectează noile generaţii şi ne condamnăm astfel viitorul. Apoi, mă uit să văd dacă propunerile sunt congruente cu bunele practici europene şi dacă ne pot integra în aria europeană a educaţiei/cercetării, ţinând însă cont înţelept de adaptările necesare contextului în care suntem acum. Da, am găsit astfel de propuneri în programele politice, nu complet, dar satisfăcător pentru un partid politic, care, ca să câştige, trebuie să vorbească de mai multe priorităţi...Dar citind printre rânduri şi mi-am dat seama unde educaţia/cercetarea este văzută ca motor central! Mai ales acolo unde propunerile nu se rezumă doar la formulări frumoase de viziune şi strategie, ci avem şi angajamente/exemple de tactici/proceduri operaţionale.
„Educaţia formează specialiştii şi profesorii. Dacă formează prost specialiştii, atunci niciun alt domeniu nu poate să fie competitiv şi ne condamnăm astfel prezentul. Dacă profesorii sunt formaţi prost, atunci ei afectează noile generaţii şi ne condamnăm astfel viitorul” Daniel David, rector UBB Cluj
„Nu s-a schimbat nimic major în învăţământul superior”
Adevărul: Cum schimbăm România la 102 ani din perspectiva educaţiei? V-am întrebat de mai multe ori anii trecuţi care sunt paşii de făcut pentru ca România să se schimbe. Pe scurt, spuneaţi că în primul rând trebuie ca universităţile – locurile unde sunt formaţi specialişti din toate domeniile – trebuie să devină competitive. După mai bine de un an de la ultimul interviu, s-au făcut paşi în direcţia pe care o indicaţi?
Nu, nu s-a schimbat nimic major în învăţământul superior sau cercetare. Pandemia este una dintre explicaţiile posibile pentru această stagnare, dar eu cred că adesea rezistenţa este atât de mare încât decidenţii se sperie şi nimeni nu ştie cum să o folosească pentru modernizare. Inerţia poate însă fi folosită creativpentru a merge în direcţia dorită; doar că lucrurile trebuie explicate transparent, cu un angajament valoric european, iar oamenii trebuie să se simtă parte a schimbării şi a soluţiei, nu a problemei. O altă problemă este că fiecare vrea să schimbe/facă sistemul pe baza experienţei proprii, inevitabil limitată, nu pe baza unor analize comprehensive ale modelelor europene şi adaptarea lor creativă şi înţeleaptă în ţară.
Adevărul: Asociaţia Ad Astra a publicat recent „Pactul pentru Cercetare”, o iniţiativă care prevede ca toate forţele politice să susţină dezvoltarea cercetării pentru a evita transformarea României într-o „colonie tehnologică”. Cum vedeţi acest „Pact pentru Cercetare” în contextul reformei educaţiei despre care vorbeaţi?
Asociaţia Ad Astra este una a cercetătorilor şi, în consecinţă, îşi face bine treaba. Pactul pentru educaţie trebuie sa vină din altă parte. Uite, cred că proiectul „România Educată” poate fi un început, mai ales dacă extindem acolo partea de învăţământ superior. Iar dacă coroborăm apoi cele două demersuri avem platforma pentru modernizarea ariei româneşti a educaţiei şi cercetării şi astfel a României, deoarece de aici începe procesul de modernizare a ţării.
Reforma Educaţiei, un proiect de ţară
Adevărul: Credeţi că „Pactul pentru Cercetare” este un „proiect de ţară” care să reuşească să aducă România împreună indiferent de diferenţele politice, ideologice şi de profil psiho-cultural? Principiul „excelenţei” în promovare, ideea de a aduce cercetători din diaspora şi de a forma o clasă importantă de cercetători îmi aduc aminte de proiectele derulate după 1918, în Transilvania, când s-a făcut un efort extraordinar pentru a aduce aici cercetători şi universitari de top din toată ţara şi din diaspora (printre care celebrul Emil Racoviţă) pentru a se pune bazele unei clase academice foarte puternice ca bază a societăţii noi ce se dorea aici.
Da, nuanţat pe ici pe colo, pentru a armoniza toate punctele de vedere, poate să fie, mai ales dacă este integrat şi în/cu proiectul „România Educată”.
Adevărul: Într-o analiză a miturilor despre învăţământul superior românesc, remarcaţi că la nivelul societăţii există credinţa că avem un număr exagerat de universitari, prea multe universităţi şi salarii prea mari în sistem. Cum putem explica foarte simplu de ce e important un „Pact pentru Cercetare” şi o educaţie reformată acum în România, când oamenii se gândesc la spitalele care „cad pe noi” şi la perspectiva unei crize economice crunte?
Aşa cum am spus, educaţia (incluzând şi cercetarea) trebuie să fie reforma iniţială a României. Prin educaţie formăm specialiştii şi generăm cunoaştere competitivă. Dacă formăm prost specialiştii, nu este cine să facă treabă bună în economie, sănătate, transporturi sau orice alt domeniu „strategic” definim. Dacă nu generăm cunoaştere competitivă, nu avem inovaţii care să crească economia şi bunăstarea oamenilor, ţară rămânând o colonie tehnologică/ştiinţifică. Tot prin educaţie formăm profesorii care ne educă copiii. Dacă îi educăm prost, ne condamnăm generaţiile viitoare şi astfel viitorul!
Adevărul: În aşteptarea măsurilor luate de stat, ce pot face părinţii pentru a-şi pregătii copiii, respectiv elevii şi studenţii, pentru noul sistem de educaţie pe care-l aşteptăm în România?
Să le insufle ideea că educaţia este calea regală spre succesul în viaţă. Asta înseamnă iniţial înscrierea copilului în învăţământ şi neabandonarea procesului educaţional. Apoi, să-i orienteze spre cele mai bune instituţii, atunci când au ocazia. Dacă nu au ocazii/posibilităţi, să le caute şi să le ceară, atunci când este momentul pentru copilul lor; asta se aplică obligatoriu la nivel de învăţământ superior.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
