Cu ce concept candidează Clujul pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii: „East of the West“. Motto: „Servus 2021“

Publicat: 10.03.2014 21:07

Ultima actualizare: 07.08.2022 21:05

Asociaţia Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană (CCE) a prezentat, luni, 10 martie, conceptul cu care Clujul va candida pentru titlul de CCE 2021. Plecând de la acest concept se va face, anul acesta, dosarul de candidatură.

„Caracterul unic al Clujului este conferit de: convieţuirea în acelaşi spaţiu a unor comunităţi cu identităţi etnice, religioase şi culturale diferite; mediul academic şi intelectual progresist, bine conectat de-a lungul timpului la metropolele Europei; atmosfera de oraş cosmopolit, „avanpost” al Vestului în Est.

Fiecare perioadă istorică a avut însă şi influenţe negative asupra comunităţii, în special asupra interacţiunii dintre locuitorii Clujului. Aceştia s-au izolat în universuri proprii, parţial închise, definite prin ignorarea şi, deci, necunoaşterea celor „diferiţi”, cu care nu împărtăşesc unul sau altul dintre atributele identitare – etnie, limbă, religie, nivel de educaţie, categorie socială.

Traumele istoriei au lăsat urme vizibile şi încă active în mentalul colectiv – lipsa de încredere în celălalt, (auto)izolarea, o politeţe subminată de suspiciune şi indiferenţă, un fel unic, convenţional şi distant, de a-fi-împreună.

Trăim civilizat, însă fiecare în cercul său. Pe propriul teritoriu suntem performanţi, inovatori şi generoşi, responsabili şi vizionari. Dar spaţiile comune sunt aproape goale. Spaţiul public e revendicat şi ocupat cu schimbul, rareori împreună. Ne ignorăm elegant, români cu maghiari, ortodocşi cu romano-catolici sau intelectuali cu muncitori. Interferenţele sunt încă timide. Încă ne comparăm maniheist, în alb şi negru: Cine e mai bun? De partea cui e dreptatea? De partea cui e istoria?“, spun cei de la Asociaţia Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană.

Competiţia naţională pentru stabilirea oraşului din România care va fi CCE în 2021 va avea loc în 2015 (etapa I) şi 2016 (etapa II şi decizia finală).

„Conceptul nostru – East of West – oferă comunităţii, prin proiectul Cluj-Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii, şansa de a valorifica acest potenţial unic. East of West e locul unde se întâlnesc resursele noastre, ocazia istorică de a ne descoperi unii pe alţii şi de a construi modele prin care să îndeplinim această „maturizare”.

Nu doar pentru noi, ci şi pentru Europa, de al cărei destin suntem şi noi responsabili. Şi Europa, la fel ca noi, are nevoie să-şi redobândească încrederea – încrederea cetăţenilor unii în alţii şi într-un viitor comun. Şi Europa are nevoie de exemple proaspete de civism, de convieţuire, de vecinătate, de valoare şi de bunăstare; iar noi avem calităţile unui „laborator” pentru toate aceste procese.

De ce „East of West"? Pentru că existenţa noastră la confluenţa dintre Est şi Vest, în inima Transilvaniei, ne defineşte şi felul unic de a fi, dar e relevantă şi pentru procesele care au loc azi în Europa, la est şi la vest, deopotrivă. Pentru că avem potenţialul de a contribui la o reafirmare a culturii est-europene şi de a stabili un nou reper, autentic, în Est. Pentru că putem facilita conectarea şi înţelegerea între cultura europeană şi spaţiile culturale aflate la est de actualele frontiere ale Uniunii Europene.

Pentru că ne asumăm, cu maturitate, dar şi cu autoironie, faptul de a aduce, din modernitate până în prezent, un spirit cosmopolit şi „occidental” în Est, dar şi un duh de sorginte balcanică în sobrietatea Vestului“, se mai arată în comunicatul Asociaţiei Cluj-Napoca 2021 Capitală Culturală Europeană.

Un „servus“ pentru 2021

„Motto-ul proiectului nostru este „Servus 2021”. „Servus" este cuvântul care leagă Cluj-Napoca de rădăcinile latine ale românilor, dar şi de puternica influenţă central-europeană – germană, austriacă şi maghiară – asupra Transilvaniei.

„Servus" e cel mai folosit salut în Cluj şi în Transilvania, are mai multe derivate româneşti şi maghiare – „serbus", „sevos", „serus", „szia" etc – şi este unul dintre atributele regionale ale spaţiului intracarpatic românesc. Popularitatea acestui termen a contaminat şi sudul ţării, mulţi locuitori ai capitalei României, Bucureşti, preferând acest salut celor mai uzuale, precum „Salut" sau „Bună".

„Servus!" înseamnă firescul prieteniei, amintiri comune şi stăpânire a orgoliului.

„Servus" presupune o tutuire respectuoasă. Doboară bariere şi blochează aroganţe. Cine spune „Servus" se deschide întâlnirii cu celălalt, e pregătit pentru o relaţie de încredere şi pentru exersarea generozităţii. „Servus" cuprinde omenie şi ospitalitate, laolaltă cu dorinţa de a construi împreună pe termen lung“, potrivit celor de la asociaţia clujeană.