Comisarul şef clujean Mihai Curt, acuzat de trafic de influenţă, îşi închidea telefonul când se întâlnea cu cămătarul denunţător. Motivarea instanţei

Sediul DNA Cluj, unde a fost adus poliţistul pentru audieri, în urmă cu o săptămână  FOTO: Florina Pop

Comisarul şef Mihai Curt, adjunctul şefului de la Serviciul Arme, Muniţii şi Explozivi din cadrul IPJ Cluj, arestat preventiv sub acuzaţia de trafic de influenţă, îşi închidea telefonul când se întâlnea cu denunţătorul, cămătarul Gabor Gabor. Din motivarea instanţei reiese că inculpatul şi denunţătorul se cunoşteau de mult timp.

Magistraţii Curţii de Apel Cluj au dispus arestarea preventivă a poliţistului Mihai Curt, comisar-şef în cadrul poliţiei clujene, la Serviciul Arme, Muniţii şi Explozivi, întrucât îl consideră un pericol pentru ordinea publică, mai ales că are funcţie de comisar-şef, funcţie cu atribuţii de cercetare.

Filmul evenimentelor

Instanţa a reţinut că, în 2011, inculpatul a lăsat să se creadă faţă de denunţător că are influenţă pe lângă organele de urmărire penală (procurori şi ofiţeri de poliţie) şi funcţionari din cadrul RAR Cluj şi de la Serviciul Înmatriculări Auto Cluj. Şi că, contra unor sume de bani, poate interveni pe lângă aceştia în vederea restituirii către denunţător a unui autoturism de teren marca Kia Sportage şi, ulterior, pentru omologarea şi înmatricularea acestuia.
Pentru aceasta, Mihai Curt a cerut şi primit, în mai multe tranşe, de la cămătarul denunţător Gabor Gabor, 5.000 euro şi 3.500 lei, în anii 2011 şi 2012.

Denunţătorul spune, potrivit motivării, că, în iunie 2010, a cumpărat un autoturism de teren şi când a mers să-ş înmatriculeze la RAR a aflat că era furat.
Maşina a fost ridicată apoi de poliţişti şi s-a întocmit un dosar penal ca urmare a plângerii formulate de Gabor Gabor. Acesta a încercat să-şi recupereze maşina şi cum nu a reuşit a apelat la Mihai Curt.

„Denunţătorul a făcut demersuri pentru a i se restitui maşina şi pentru că nu a reuşit a apelat la inculpatul C.I.M.S... De menţionat, este faptul că inculpatul a confirmat existenţa unei relaţii apropiate şi de lungă durată cu denunţătorul“, potrivit motivării instanţei.

Gabor Gabor susţine că poliţistul Mihai Curt i-a dat asigurări că, urmare a relaţiilor avute cu procurorii care instrumentau cazul de furt auto, cu poliţiştii de la serviciul înmatriculări auto şi cu functionarii de la RAR, în schimbul unor sume de bani, va reuşi să obţină restituirea maşinii, dar şi înmatricularea acesteia.
Denunţătorul i-a dat poliţistului sume de bani în valută şi în lei (1000 euro, 2000 euro, 1500 lei si 2000 lei).
„Deoarece până spre finalul anului 2012 nu a rezolvat problema legată de înmatricularea autoturismului, denunţătorul i-a solicitat inculpatului să îi restituie banii remişi. În acest scop, cei doi s-au întâlnit la domiciliul denunţătorului în data de 09.01.2013 (când inculpatul a restituit suma de 1000 euro) şi 15.01.2013 (când inculpatul, însoţit de numitul R.A., a restituit suma de 2000 euro).
În sensul celor arătate de denunţător sunt şi de notele de redare a convorbirilor purtate între acesta şi inculpat, înregistrate în mediul ambiental, discuţiile referindu-se atât motivul remiterii banilor, cât şi la restituirea sumei de bani şi la cuantumul acesteia.
(...)
În speţă, inculpatul este cercetat pentru comiterea unor infracţiuni deosebit de grave, gravitate rezultând nu numai din caracterul aspru al sancţionării de către legea penală, ci şi din aceea că susnumitul, prin natura funcţiei, era chemat să vegheze la  respectarea legii şi aplicarea corectă a acesteia“, potrivit motivării.

Ce zice avocatul poliţistului

Rareş Trif, avocatul inculpatului Mihai Curt, susţine că între clientul său şi denunţător exista o relaţie mai veche: „o relaţie îndelungată între un ofiţer de poliţie şi un informator a degenerat într-un împrumut cămătăresc tipic, precum şi că singurul martor audiat în cauză este […], între declaraţiile celor doi existând mari neconcordanţe“.

Avocatul mai spune că inculpatul înţelege şi regretă situaţia. Rareş Trif mai subliniază că judecarea clientului său în stare de libertate nu ar împiedica procesul penal şi că totul este o răzbunare din partea denunţătorului.

„Inculpatul C.I.M.S., având ultimul cuvânt, consideră toate cele întâmplate ca fiind un derapaj într-un moment mai prost, mai diferit al vieţii, din punct de vedere medical şi psihic. Arată că nu-şi caută scuze, deoarece acea întâlnire nu trebuia să aibă loc, regretă cele întâmplate şi va plăti pentru acestea. Solicită aplicarea legii aşa cum se consideră de cuviinţă“, se mai arată în motivare.

Ce zic procurorii

Procurorii care au instrumentat cazul vorbesc de o „atitudine infracţională a inculpatului“ de care poliţistul a dat dovadă când a mers la locuinţa cămătarului pe 9 ianuarie 2013 şi când şi-a scos acumulatorul de la telefonul mobil, pentru a nu fi interceptat

„La data de 15.01.2013, când stabilise împreună cu acesta din urmă că se vor întâlni, şi-a luat măsuri de precauţie şi nu 1-a mai anunţat pe denunţător de momentul la care se vor întâlni, ci la trimis pe R.A. să verifice înainte dacă „totul e în regulă", acesta din urmă solicitându-i denunţătorului să vină cu el pentru a se întâlni cu inculpatul.
În opinia sa,  având în vedere cele prezentate, în mod evident intenţia inculpatului C.I.M.S. nu era aceea de a se întâlni cu G.G. în altă parte, ci de a se asigura că totul este în regulă şi că nu este urmărit de cineva.
Arată că aceste aspecte rezultă şi din faptul că inculpatul se afla în apropierea zonei unde locuieşte denunţătorul la momentul la care R.A. s-a prezentat la locuinţa acestuia, din timpul petrecut de numitul R.A. la denunţător acasă, precum şi din ora la care inculpatul însoţit de R.A. au mers acasă la G.G..
Mai mult, după ce a intrat în casa lui G.G., inculpatul i-a cerut denunţătorului să ducă telefoanele mobile în baie“, sunt argumentele procurorilor din instanţă.