Campanie "20 de ani în 20 de zile": Evenimentul anului 1994 - Săpături sub pază armată!
0„Groapa” din Piaţa Unirii a început să fie săpată în vara lui 1994, în huiduielile a sute de cetăţeni şi sub protecţia poliţiei. Săpăturile din Piaţa Unirii, care au marcat centrul Clujului ani de zile şi au primit porecla „groapa”, au început în 1994 şi au declanşat un scandal cu ecouri internaţionale.
Iniţiativa Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei de a face săpături arheologice în Piaţa Unirii, transpusă în fapte de primarul Gheorghe Funar, i-a deranjat pe locuitorii de naţionalitate maghiară, îngrijoraţi că Primăria le va folosi ca pretext pentru a îndepărta statuia lui Matei Corvin. „Intenţia sa era ca săpăturile să ajungă până la statuia lui Matei Corvin, urmând îndepărtarea sa, iar noi nu puteam permite aşa ceva”, a explicat liderul UDMR Laszlo Attila.
Fostul primar a replicat că la mijlocul anilor '40 nu a existat niciun scandal când arheologii maghiari au realizat săpături sub statuie sau chiar sub Biserica Sfântul Mihail. „Noi am demarat lucrările deoarece am intrat în posesia unor documente ale ungurilor, care arătau că în anii 1940-1944, arheologii lor au săpat şi au găsit ruinele romane, dar le-au îngropat, pentru ca românii să nu-şi cunoască istoria şi să afle că locuiesc de mult timp în Ardeal”, a spus Funar.
Lucrările arheologice au început în 22 iunie, lângă Biserica Sfântul Mihail, ale cărei clopote răsunau peste piaţă, dând senzaţia de asediu. Mai mulţi cetăţeni huiduiau muncitorii care-şi aduceau uneltele în Piaţa Unirii, iar în zonă au fost dislocaţi zeci de poliţişti, care au format un cordon pentru ca nimeni să nu poată intra în perimetrul săpăturilor.
Cu toate acestea, circa două sute de persoane au reuşit să intre temporar pe spaţiul unde ar fi trebuit să fie demarate săpăturile. Tensiunea a crescut, iar în piaţă şi-au făcut apariţia mai mulţi jandarmi şi poliţişti militari, pentru a întări cordonul în jurul sitului. În cele din urmă săpăturile au început sub pază armată!
Se cere ajutor internaţional!
Liderul UDMR, Marko Bela, l-a informat pe preşedintele Ion Iliescu despre ce se întâmpla la Cluj, aşteptându-se o decizie tocmai de la Bucureşti pentru sistarea lucrărilor. Conducătorii maghiari au cerut până şi ajutor internaţional. „Facem apel la toate organele responsabile interne şi internaţionale de a interveni urgent în vederea evitării extinderii stării grave din oraşul Cluj-Napoca”, spunea apelul semnat de preşedintele executiv al UDMR, Takacs Csaba.
Săpăturile arheologice nu au dus până la urmă la îndepărtarea statuii şi au fost parţial acoperite abia după 11 ani, în 4 octombrie 2005. Punerea lor în valoare s-a petrecut abia anul trecut, când au fost acoperite cu o casetă de sticlă.
Unealtă politică
În opinia Luminiţei Dejeu, reprezentant al grupului de iniţiativă Mindbomb, care a militat pentru revenirea Piaţei Unirii la un aspect normal, săpătura arheologică a fost folosit ca unealtă politică. „Funar vroia mai mult să urâţească piaţa pentru a-i supăra pe etnicii maghiari”, a opinat Dejeu.