Zestrea costumului popular, adusă în online de o tânără pasionată de tradiţie. „Trebuia să fac ceva pentru sufletul meu“
0
O bucureşteancă pasionată de textile tradiţionale româneşti a pus la cale un proiect ambiţios, „Carul cu Zestre“, menit să vină în sprijinul celor care îşi doresc să creeze astfel de piese vestimentare, dar şi al celor care vor să afle mai multe despre costumul tradiţional românesc.
Adriana Iordache (33 de ani) este de profesie traducător tehnic, iar în vara acestui an a deschis site-ul carulcuzestre.ro. Pasionată de textilele româneşti autentice, ea a creat acest loc pentru a aduna informaţii şi a le da mai departe femeilor care îşi dedică timpul cusutului cămăşilor.
„Site-ul a fost lansat în mod oficial abia în august 2021, dar lucrez la el de câteva luni. Am hotărât să demarez acest proiect din mai multe motive.
În primul rând, simţeam nevoia unui spaţiu în care să mă pot exprima liber pe teme importante în domeniu. De când am această pasiune pentru textilele româneşti şi mai ales pentru obiectele de port, am asistat la tot felul de discursuri sau mesaje venite din partea unor categorii diferite de persoane – fie specialişti, fie antreprenori sau, pur şi simplu, oameni interesaţi să îşi coasă propria cămaşă. Cu toate acestea, subiecte de interes pentru mine nu erau puse în dezbatere în mod real sau nu atât de mult pe cât mi-aş fi dorit eu.
Un alt motiv este legat de tema „creaţie versus reproducere“. Lumea pasionaţilor de port românesc este guvernată de o idee pe care am ajuns să nu o mai susţin. «Ce planşă să îmi aleg? Ce cămaşă să reproduc?». Oriunde te uiţi, se caută planşe după care să se coasă sau modele din muzee care să fie reproduse. Foarte puţine persoane încearcă efectiv să realizeze o cămaşă de la zero, pornind de la caracteristicile zonei etnografice în care vrea să încadreze creaţia respectivă“, explică, pentru „Weekend Adevărul“, Adriana Iordache.

Tânăra promovează în online creativitatea şi originalitatea pieselor populare FOTO Arh.pers.A.I.
„Este nevoie de o dezbatere reală pe tema creativităţii şi a originalităţii în toate cercurile celor care decid să coasă. Mi-aş dori o dezbatere reală pe această temă şi o repoziţionare în urma concluziilor la care se va ajunge. Ar fi minunat să stăm de vorbă şi să analizăm împreună de ce alegem să reproducem şi nu să creăm, să înţelegem bine care sunt mecanismele din spatele acestei decizii şi, după acea, să stabilim împreună nişte paşi de acţiune concreţi în acest sens. Cu siguranţă că multe persoane vor rămâne la stadiul de a reproduce şi nu vor face pasul spre creaţie, dar eu sper ca acest proiect să incite cât mai multă lume să facă acest salt. Fără el, simt că batem pasul pe loc“, completează tânăra.
Sudul ţării, sub lupă
O altă direcţie urmărită de Adriana prin proiectul „Carul cu Zestre“ este documentarea cât mai în detaliu cu putinţă a caracteristicilor fiecărui tip de piesă componentă a costumului dintr-o anumită zonă etnografică. „Îmi doresc ca aceste informaţii să fie uşor de citit şi de înţeles, dar mai ales uşor de pus în practică pentru cei care vor să realizeze aceste obiecte. Este un obiectiv greu de atins din cauza complexităţii sale şi de aceea mi-am impus momentan o limită de spaţiu: voi trata doar sudul ţării şi zonele sale etnografice. Toate informaţiile în acest sens vor veni din surse de specialitate“, spune ea.
Iniţiatoarea acestui proiect spune că îşi doreşte să meargă dincolo de cusături, către partea ţesutului. În urma documentării, ea spune că există foarte multe publicaţii pe tema ţesutului industrial, dar nu şi a celui manual. „Un costum nu are doar piese cusute, ci şi ţesute. De fapt, ţesătura de pânză stă la baza realizării lui. Aşadar, trebuie să acordăm atenţie şi acestui domeniu prea puţin documentat şi studiat la noi. Am acumulat cunoştinţe de bază şi în această ramură, pe care sunt dispusă să le transmit mai departe cititorilor prin articolele de pe site“, spune tânăra.
Costum vs cămaşă
Adriana precizează că un alt aspect luat în calcul la crearea acestui proiect a fost faptul că în media se promovează foarte mult cămaşa românească şi nu costumul în ansamblul său.

Piesă componentă a costumului popular FOTO Arh.pers.A.I.
„Probabil datorită uşurinţei cu care putem purta şi integra azi cămaşa în ţinutele noastre în comparaţie cu purtarea întregului costum. Înţeleg foarte bine acest aspect. Cu toate acestea, mi-aş dori să înţeleagă şi să preţuiască costumul românesc în integritatea şi specificul lui local. Mi-aş dori ca Ziua Naţională a Portului Tradiţional – a doua duminică din luna mai – să aibă o importanţă la fel de mare ca Ziua Iei, din 24 iunie, de exemplu“, spune tânăra.
Ea recunoaşte că i-ar plăcea ca acest proiect să adune în jurul lui o comunitate de oameni pasionaţi de textilele româneşti şi care să se identifice cu valorile proiectului: creativitate, autenticitate, transmiterea de cunoştinţe. „Se poate face foarte mult aici şi cred că aceasta este adevărata valoare pe care o vom lăsa generaţiilor viitoare“, este de părere Adriana Iordache.
„Nu mai pot continua dacă nu fac ceva pentru sufletul meu“
Adriana Iordache povesteşte că în familia ei nimeni nu a avut astfel de preocupări, nu a trăit în casă cu război de ţesut, însă şi-a cultivat dragostea pentru folclorul autentic pas cu pas, documentându-se şi căutând cele mai curate informaţii.
„Sincer, cred că te naşti cu o înclinaţie spre această activitate şi depinde de tine dacă o urmezi sau nu. Foarte mulţi ani mi-am reprimat impulsul de a face ceva în acest sens, pentru că pur şi simplu nu aveam timp din cauza altor priorităţi. Însă am ajuns într-un moment în care am simţit că nu mai pot continua dacă nu fac ceva pentru sufletul meu, şi atunci, în urma căutărilor mele, s-a deschis această lume. Să ştiţi că nu a venit de la sine. Poate sună ciudat, dar mi-a trebuit un timp să îmi recunosc şi să îmi accept acest interes profund. În timp, şi cei din jurul meu au ajuns să îl accepte, chiar dacă de multe ori s-au gândit că va fi ceva trecător. Mă bucur să constat, nişte ani mai târziu, că nu a fost aşa“, spune tânăra.

Adriana, o iubitoare a costumului popular FOTO Arh.pers.A.I.
În opinia Adrianei, un popor care îşi păstrează viu costumul are o dorinţă reală de a se cunoaşte, de a se înţelege şi, mai ales, de a se accepta pe sine cu bune şi cu rele. După ce a făcut toate acestea, poate decide cine sau cum vrea să fie mai departe. „Este un clişeu, dar costumul e o parte a identităţii unui neam, şi nu cred că este cineva care să contrazică această idee. Nu ştiu ce argumente ar putea avea în acest sens. În contextul globalizării, identitatea afirmată prin cultură este ca o gură de aer. Când ştii cine eşti, raporturile tale cu ceilalţi se schimbă. Încrederea în tine este alta. Poziţionarea ta în faţa evenimentelor este alta“, mai spune ea.
Informaţia, oricând, pentru oricine
Foarte multe dintre informaţiile expuse pe site sunt cunoştinţe de ordin practic acumulate prin propria experienţă a Adrianei, dar atunci când vine vorba despre subiecte pe care nu a avut cum să le studieze îndeaproape pe teren, se documentează din surse de specialitate şi încearcă să le treacă prin filtrul propriu înainte de a le expune cititorilor. Îi place să citească şi să afle cât mai multe despre această lume, îndemn pe care îl lansează tututor pasionaţilor de artă autentică românească.
„Carul cu Zestre“ este un proiect care se adresează tuturor pasionaţilor de textile tradiţionale româneşti. Cel mai important este faptul că nu există propriu-zis nişte sesiuni de instruire sau un sediu fizic. Adriana Iordache spune că informaţia trebuie să fie disponibilă cât mai uşor şi fără limită de timp sau spaţiu, în aşa fel ca fiecare să poată asimila în ritmul lui, în timpul lui.
Vă recomandăm să citiţi şi: