Unde a greşit femeia revoltată că nu-şi poate vinde murele bio la un preţ decent. „Şi marilor producători le este greu să pătrundă în supermarketuri“
0Mesajul unei femei din Argeş care cultivă mure şi se revoltă că nu reuşeşte să le vândă cu un preţ rezonabil a stârnit o emoţie uriaşă în toată ţara. Zeci de români au sunat-o ulterior şi au comandat sute de kilograme la un preţ bun. Un inginer agronom spune că agricultoarea va ajunge din nou în criză în lipsa unui plan de afaceri sănătos
Irina Toma (41 de ani), o femeie care trăieşte din agricultură în Mărăcineni, judeţul Argeş, a postat pe 28 iulie un mesaj de revoltă devenit viral pe Facebook. Femeia, care se ocupă de cultivarea murelor, reclamă că micii fermieri din România sunt batjocuriţi atât de stat, cât şi de comercianţi.
„Nu pot şi nu mi se permite să-mi vând marfă în niciun mare lanţ de magazine. Am bătut disperată la toate uşile şi am dat atât de tare cu capul în ele, încât am fruntea plină de cucuie şi inima ruptă în mii de bucăţele. După trei ani de muncă silnică, refuzând constant până şi ideea de a bagă erbicid între rândurile de mur, după investiţii care m-au îndatorat constant, am oare dreptul să fiu surprinsă că nu pot să vând nicăieri mure proaspete de calitatea I? Aaa, ba da, am voie să vând intermediarilor, care vor beneficiu de 200% pe muncă mea, sau industriei, care mi-a dat fabulosul preţ de 3 lei/kg, duse de mine la poartă fabricii lor. De-aş muri azi, cu toată plantaţia peste mine şi nu-mi voi vinde nici măcar 1 kilogram la acel preţ!“, a scris femeia, printre altele, în postarea care a adunat între timp peste 62.500 de redistribuiri.
De altfel, succesul postării a ajutat-o să rezolve în doar câteva zile problema surplusului de marfă din stoc. Clienţi din toată România au sunat-o, iar femeia a vândut sute de kilograme şi a primit comenzi în avans şi pentru săptămânile viitoare. „Au venit oferte şi de la export, dar nu, eu vând doar aici. Marfa este una cu perisabilitate ridicată. După cules, deşi am cameră frigorifică pentru păstrare, fructele ajung imediat la clienţi. Am vândut cu 9 lei kilogramul, nu 3 lei cum mi se oferise în bătaie de joc. Noi muncim de dimineaţă de la ora 5.00 şi până noaptea târziu, fructele astea cresc natural, nu sunt vopsite ca cele din supermarket-uri“, a explicat Irina Toma pentru „Adevărul“.
Fotografie cu murele cultivate de Irina Toma
Un inginer agronom cu experienţă în domeniu spune că modul în care a reuşit femeia din Argeş să iasă din încurcătură este unul excepţional şi că problema ei s-a rezolvat doar pe moment pe fondul impactului emoţional creat. Specialistul spune că sunt mulţi alţi mici producători în România în situaţia Irinei Toma şi avertizează că, dacă aceştia nu vor lua măsuri din timp, criza se va repeta cu siguranţă şi sezonul următor.
„O înţeleg şi ştiu cât a muncit. Marfa se depreciază rapid şi este important să fie vândută imediat cum a fost culeasă. Trebuie să-şi regândească strategia de afaceri pentru a evita o astfel de situaţie“, spune Gabriel Achim, inginer agronom. Achim (30 de ani), absolvent al Facultăţii de Agronomie din Bucureşti, a pus pe picioare în urmă cu zece ani o pepinieră de fructe de pădure pe o suprafaţă de trei hectare în localitatea Fundulea, judeţul Călăraşi.
"Se poate adresa cofetăriilor"
„În primul rând, trebuie să ai contracte ferme înainte de culesul fructelor. Eu şi soţia mea, mergeam în primii ani de dimineaţă şi până seară pentru a încheia contracte. Nu ne întoarceam acasă până nu rezolvam. Doamna Toma se poate adresa cofetăriilor, chiar dacă cumpără cantităţi mai mici, tot e ceva. Noi mergeam cu fotografiile fructelor în mână, înainte de cules, şi căutam clienţi“, explică Achim.
Inginerul agronom le sugerează tututor micilor producători să încerce să vândă marfa în pieţele en-gross. „Acolo cu siguranţă sunt cumpărători şi dai marfa rapid la un preţ bun. Şi noi am trecut prin astfel de momente. Nu e nicio ruşine, important e să încerci. La Braşov, de exemplu, sau la piaţa Voluntari scapi de marfă. În supermarketuri le e greu şi marilor producători să pătrundă. Lanţurile mari de magazine cumpără doar de la 2.000 de caserole în sus, iar marfa trebuie să aibă o anumită calitate. Nicăieri în marile lanţuri nu există epuizare de stoc, deci au şi ei problemele lor“, este de părere inginerul.
Acesta adaugă alte câteva ponturi din modul de lucru personal. „Eu, când am surplus de marfă, o congelez, ca să nu pierd toată cantitatea. I-aş sugera să cumpere o maşină frigorifică şi să meargă cu marfa la clienţi. Aşa există posibilitatea mai mare de vânzare decât să te trezeşti cu sute de kilograme pe care nu le poţi vinde. Un alt lucru esenţial este să culegi fructele zilnic. Este greu când se intră la cules o dată pe săptămână, pentru că se strâng multe kilograme, iar fructele de ieri nu pot fi amestecate cu cele de azi. Plus că te sperii să vezi atâta marfa şi să n-ai ce face cu ea. E dificil, dar cine porneşte pe acest drum trebuie să-şi asume şi riscuri“, spune Gabriel Achim.
Pepiniera din Bărăgan, cunoscută în străinătate
Întreprinzătorul din judeţul Călăraşi a ajuns faimos peste hotare datorită butaşilor de zmeur, mur şi coacăz pe care-i cultivă. Produce material săditor de calitate care este cumpărat atât de producători români, cât şi în Bulgaria, Georgia, Spania şi Italia. Vara, fructele crescute de Achim în Bărăgan ajung la patiserii, cofetării, lanţuri de magazine din mall-uri bucureştene, dar şi la o companie renumită care produce sucuri naturale.
„Dacă mie îmi este bine, şi statului îi este“
Irina Toma spune că a început afacerea de familie în urmă cu 3 ani, gândindu-se că astfel va creşte produse sănătoase şi proaspete, iar în viitor va dezvolta o făbricuţă pentru procesare.
„E imposibil să poţi transforma totul în dulceaţă sau sirop. Când ajungem la vârful perioadei de recoltare, cantitatea se triplează. Într-o gospodărie nu ai cum să procesezi 900 de kilograme de fructe. Mă gândeam să ne extindem, să facem eforturi, dar nu ne sprijină nimeni. Ne trebuie legi care să ne avantajeze, acces la subvenţii, sprijin din partea autorităţilor. Eu nu am cerut milă, dar românii adevăraţi reacţionează la mesajul emoţional. Mă bucur că m-au sprijinit. Au venit să cumpere mure oameni din toate zonele ţării: Bucureşti, Ilfov, Slatina, Hunedoara“, spune întreprinzătoarea.
La Mărăcineni, în propria ogradă, Irina Toma a cultivat cu mure 3.500 de metri pătraţi, iar alţi 500 metri pătraţi sunt destinaţi unei pepiniere cu butaşi de mur. „Plantele mele au ajuns peste tot. Este o cultură de mur acreditată. Au cumpărat oameni şi au înfiinţat culturi în străinătate, în Austria, de exemplu. Materialul săditor costă 7 lei, iar preţul scade în funcţie de cantitatea dorită“, spune agricultoarea.
Printre cei care au reacţionat la mesajul femeii se află şi Andrei Mihai, un tânăr afacerist din Piteşti care s-a implicat recent în politică. „Încerc să-i ajut pe micii întreprinzători şi ideal ar fi ca toţi să reacţionăm. Am văzut mesajul pe pagina de socializare şi l-am distribuit în ideea de a-l vizualiza cât mai multă lume. Da, am cumpărat fructe, sunt delicioase şi deosebit de sănătoase. Toţi ar trebui să ne implicăm să-i ajutăm pe cei care produc ecologic şi de calitate“, a spus tânărul.
De altfel, după ce a reuşit în doar câteva zile să vândă toată recolta, Irina Toma a creat un grup al micilor întreprinzători din judeţul Argeş, oameni de la ţară care cultivă legume şi fructe autentice. „Invit să adere atât micii producători din judeţul Arges, cât şi pe toţi oamenii care doresc să consume direct de la sursă şi le mulţumesc tuturor celor care m-au sprijinit“, mai spune Irina Toma.
Vă recomandăm şi:
Se încarcă comentariile...
