Tată pentru copiii sărmani. Povestea tânărului care hrăneşte şi îmbracă sute de suflete chinuite
0
Bucuria din ochii unui copil înseamnă cea mai mare mulţumire. Un tânăr, de 28 de ani, din Călăraşi, care ajută micuţii fără posibilităţi, spune că este cel mai fericit şi împlinit atunci când aceştia îi zâmbesc şi îi sar în braţe.
La rândul său tată al unui băieţel, în vârstă de două luni şi jumătate, Elisei Dragu Nagel nu a putut trece indiferent pe lângă nevoilor copiilor sărmani. Aşa că a decis, puţinul pe care îl are, să îl împartă şi cu alţii.
„Este trist când copiii suferă. N-ar trebuie să se întâmple aşa. Viaţa lor ar trebui să fie o bucurie, nu griji, supărări şi lipsuri. Am învăţat de la părinţii mei că cel mai frumos dar se oferă celui care nu are. Atunci faci cu adevărat o faptă bună, iar răsplata nu întârzie să apară. Sunt fericit că în fiecare seară pun capul pe pernă cu conştiinţa împăcată. Ar fi frumos ca toţi să întindem o mână de ajutor”, povesteşte tânărul care este căsătorit cu o fată pe jumătate olandeză.
Pe Larissa a cunoscut-o la Câmpina, unde, tatăl misionar olandez venit de mulţi ani în România, are o biserică şi o cantină socială pentru oamenii sărmani. Dragostea a fost atât de mare încât într-un an s-a căsătorit, iar în anul următor s-a născut micuţul Liam. Pentru că îşi iubeşte atât de mult soţia, Elisei a ales să adauge, după căsătorie, şi numele fetei, Nagel.
Eforturi pentru a finaliza studiile
Elisei povesteşte că a făcut multe eforturi în viaţă, unul dintre ele fiind finalizarea studiilor. A reuşit la 26 de ani să termine liceul, după patru ani la seral şi încă patru ani la „Şansa a doua”. „Am pierdut mult din anii de şcoală, pentru că părinţii mei s-au tot mutat în străinătate, şi de acolo din nou în România. Am considerat că este important să merg la şcoală, indiferent de vârstă, nu m-am dat bătut, am perseverat. Nimic nu m-a oprit să termin liceul la 26 de ani.
Elisei, iubit de copiii pe care îi ajută FOTO Arhiva personală Elisei Dragu
De asemenea, am urmat o şcoală Biblică în America, în California, în perioada 2017-2018, care mi-a schimbat total viaţa. La vârsta de 14 ani am întâlnit o persoană deosebită, Brad, care mi-a dat direcţia în viaţă. Afectat foarte mult de divorţul părinţilor, aş fi fost tentat să o iau pe o pantă greşită. Datorită lui, care mi-a devenit ca un tată, am reuşit să trec peste momentele dificile. M-a sfătuit, încurajat, m-a învăţat ce înseamnă cinstea şi oamenia,” spune Elisei Dragu.
Echipa „Mâini deschise” face minuni
Credincios, om cu frică de Dumnezeu, Elisei are un nume predestinat să facă bine. I-a fost ales de părinţi din Vechiul Testament şi spune că acest lucru l-a determinat să fie un om cât mai bun în viaţă. Ajută copii romi, despre care spune că societatea, dacă ar putea să-i bage într-un sac şi să-i ţină acolo, asta ar face, pentru că nu vede nicio valoare în ei.
"Au fost oameni care au văzut în mine o valoare, atunci când nimeni nu vedea, m-au ajutat şi nu m-au aruncat la gunoi. Am un centru la 2 Moldoveni unde vin 50-55 de copii, mulţi nu merg la şcoală. Noi investim în copii, pentru că ei sunt generaţia viitoare, ei pot să schimbe ceva. Îi ajutăm pentru că şi eu, la rândul meu, am primit ajutor, au fost mulţi oameni în viaţă care m-au inspirat să nu ajung pe căi greşite. Acest lucru îl fac acum cu aceşti copii", spune tânărul.
Copii fericiţi datorită eforturilor depuse de Asociaţia Mâini Deschise FOTO Arh.pers.E.D.
Elisei Dragu povesteşte că la sprijinirea acestor copii vulnerabili, dar care au dorinţă de a se schimba, pun umărul peste 100 de oameni. Echipa Mâini Deschise face minuni doar împreună. În cartierul 2 Moldoveni, o zonă defavorizată a Călăraşiului, Elisei Dragu s-a lovit de probleme, provocări, însă nu a abandonat lupta. De aici spune că se încarcă cu energie şi în fiecare zi primeşte câte o lecţie de viaţă.
Donaţii din străinătate
Copiii vin la centru dimineaţa la ora 10 şi iau micul dejun, iar la prânz primesc o masă caldă. Cei care merg la şcoală sunt ajutaţi să-şi facă temele, sunt spălaţi, îmbrăcaţi, primesc tot ce au nevoie.
„Toţi banii noştri vin din donaţii, din alte ţări - America, Germania, Austria, Canada Norvegia, de la oameni care au înţeles să ne ajute. Bineînţeles, atunci când nu este suficient, punem bani şi din buzunarul nostru. Întreaga echipă ajută această familie. Pentru că noi aici aşa ne considerăm, o familie. Niciodată nu am dat bani oamenilor. Îi ajutăm cu tot ce au nevoie. Încerc să-i responsabilizez şi pe oameni, încerc să-i implic în deciziile şi nevoile lor. Dragoş Coman, de la Rivers Lounge, ne-a oferit mâncare gratis pentru copii, Selea Dent, Florina cu Asociaţia O Poveste din Bărăgan doreşte să se implice în proiectele noastre. 99,99% finanţele vin din alte ţări, pentru că românii sunt un pic mai sceptici la lucrurile acestea”, spune Elisei Dragu.
Copiii iau masa zilnic în cele două centre de ajutor din Călăraşi, coordonate de Elisei FOTO Arh.pers.E.D.
El se consideră mai fericit să dea decât să primească. Acesta este motto-ul după care se ghidează în viaţă Elisei, dar şi colegii săi de echipă. „Eu am citit Biblia şi nu mă mai poate prosti nimeni. Dumnezeu spune clar: te simţi mai bine să dai decât să primeşti. De exemplu, când dai nişte lemne unor oameni să se încălzească, ce bucurie mai mare există ştiind că acei copii vor sta la căldură şi nu vor mai suferi? Bucuria mă împlineşte, apreciez mai mult ceea ce am. Primesc o mare împlinire sufletească făcând aceste lucruri. Familia mă susţine îndeaproape: mama mea găteşte pentru copii, fratele meu lucrează la centrul din Cărămidari şi uneori la cel din comuna Rosetţi, iar soţia este în permanenţă alături de mine”, explică tânărul. Deşi spune că uneori şi-ar dori să lase în urmă toate problemele pe care le întâmpină în România, a doua zi o ia de la capăt, cu ambiţie, dragoste de oameni şi mult suflet.
Aligean, băieţelul orb
Prin Asociaţia „Mâini Deschise” au primit ajutor mii de oameni în ultimii ani, în prezent, sunt sprijiniţi 800 de copii din Călăraşi. Tânărul povesteşte că au fost multe cazuri care l-au impresionat, însă recent i-au dat lacrimile când a văzut un băieţel orb. „Aligean are opt ani şi s-a născut orb. Le duceam mâncare în centrul din Cărămidari şi mi-a dat seama că acel copil are o problemă în momentul în care s-a îndreptat în direcţia opusă clanţei de la uşă. S-a lovit de uşă cu capul şi tot căuta clanţa. M-am dus la el, l-am luat în braţe şi am început să plâng.
Elisei şi Aligean, băieţelul care -a născut orb FOTO Arh.pers.E.D.
Ce să fac într-o astfel de situaţie, să mă las copleşit de sentimente şi să nu-l ajut sau să fac tot ce pot pentru a-i schimba cât de puţin viaţa? Sunte 9 fraţi acasă, în grija mamei, tatăl a murit în urmă cu 5 ani. Locuiesc toţi într-o singură cameră. Asociaţia Mâini Deschise s-a gândit să le construiască o casă, să le ofere condiţii mai bune de trăit. Aligean este un copil de care toţi ne-am îndrăgostit. Dacă şi cu 1% îi schimbăm viaţa prin ceea ce facem, eu mă declar mulţumit”, spune Elisei Dragu.
„Nu mă simt bine dacă nu dăruiesc”
Cu cât strângi mai mult pentru tine, tot mai sărăc eşti, spune tânărul. Elisei povesteşte că are această bucurie de a trăi în prezent, fără să-i fie frică de viitor, atâta timp cât crede în Dumnezeu şi iubeşte oamenii. „ Ce folos ai să iubeşti pe cine te iubeşte sau să îmbrăţişezi pe cel care te îmbrăţişează? Atunci este adevărată fericire când îl ajuţi pe cel care te înjură. Pe mine mă înjură oameni în fiecare zi, pentru că nu ai cum să ajuţi pe toată lumea, dar eu merg mai departe. Astăzi ajut câţiva, mâine vin cei care m-au înjurat şi tot aşa. Dăruirea a devenit parte din viaţa mea. Ştiţi cum simţim nevoia să mâncăm? Aşa simt eu să dau mai departe. Eu nu mă simt bine dacă nu dăruiesc. A devenit o obişnuinţă pentru mine, un stil de viaţă, eu nu mă simt bine dacă nu dăruiesc”, explică tânărul.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Se încarcă comentariile...
