Medic român care a renunţat la un job în Franţa pentru a lucra în Călăraşi: „După muncă adormeam pe jos“

Printre toate cazurile de medici care părăsesc ţara, Vlad Sârzea este o ciudăţenie. El a lucrat în Franţa între 2009 şi 2017, dar a decis să se mute în Călăraşi.

Medicul Vlad Sârzea (33 de ani), din Călăraşi, a făcut rezidenţiatul în Franţa, dar a decis să se întoarcă în România, deşi aici câştigă de patru ori mai puţin. Acum lucrează pentru Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ) Călăraşi şi aşteaptă ca postul să fie scos la concurs pentru a da examen. Deocamdată colaborează pentru câteva gărzi pe lună, dar merge şi în Franţa, unde şi-a păstrat un contract cu normă parţială. Lunar face naveta Bucureşti-Paris. Vlad Sârzea vorbeşte despre decizia unui medic tânăr de a reveni în România, după ce a câştigat experienţă în spitale din Franţa.

Vlad spune că şi-a dorit mereu să se facă medic, mai ales că provine dintr-o familie de medici, deşi părinţii lui nu i-au recomandat să aleagă această cale. El şi soţia lui, şi ea tot medic, au plecat în Franţa în 2009, după absolvirea facultăţii de medicină în Bucureşti.

În timpul unei misiuni în Franţa FOTO Arhivă personală Vlad Sârzea

„Acolo am făcut rezidenţiatul în medicină de urgenţă şi în anul 2017 m-am întors în România. Din octombrie 2017 sunt încadrat la SAJ Călăraşi. Calitatea vieţii în Franţa este bună din punct de vedere profesional şi financiar, este mai slabă din punct de vedere social şi este rea din punctul de vedere al timpului acordat familiei. Copilul meu stătea la creşă de luni până vineri, de la 8.30 până la 18.30. Aproape că ajunsesem să nu-l mai văd. Un alt factor care m-a determinat să mă întorc a fost faptul că am dorit să fim aproape de cei dragi şi să aduc aici experienţa pe care am căpătat-o acolo în acei ani. Creşterea salariilor pentru medici în ţară începând din 2016 a accelerat procesul de decizie privind revenirea noastră“, povesteşte medicul.

Ritm ameţitor în Franţa

A locuit în Franţa în perioda 2009-2017, timp în care a învăţat meserie de la cei mai buni medici, a participat la congrese şi simpozioane, a intervenit la cazuri dificile. A lucrat în gardă câte 24 de ore într-un ritm ameţitor: la coordonarea dispeceratului, la urgenţe, în cadrul misiunilor terestre, dar şi în cadrul echipajului de salvare care acţiona cu elicopterul. Deşi a fost solicitant şi foarte obositor, Vlad Sârzea spune că a fost o experienţă benefică, o oportunitate nemaipomenită, care l-a ajutat să-şi testeze limitele, să facă performanţă şi să câştige experienţă. Atât profesională, cât şi de viaţă.

În Franţa, la slujbă FOTO Arhivă perosnală Vlad Sârzea

„A fost o şansă imensă, am întâlnit oameni minunaţi care m-au sprijit din toate punctele de vedere. Am învăţat meserie, am câştigat prieteni de nădejde. Nicio clipă nu m-am simţit marginalizat, am avut suportul tuturor, am  trăit experienţe de viaţă excepţionale“, povesteşte medicul. Nu se plânge că a muncit non-stop în Franţa, unde urgenţele veneau pe bandă, ci consideră că altfel nu poţi deveni profesionist. De exemplu, la dispeceratul medical ce aparţine spitalului din Beauvais, acolo unde Vlad Sârzea a lucrat în coordonarea dispeceratului, se înregistrează 450 de apeluri în 24 de ore (pentru un teritoriu deservit cu o populaţie de 820.000 locuitori), în timp ce dispeceratul de la Călăraşi, în jur de 120 de apeluri (pentru 28.5000 locuitori). 

Diferenţe financiare

Ca medic în Franţa, Vlad Sârzea declară că primea echivalentul a 180 lei pe oră, în timp ce la Călăraşi este plătit cu 44 de lei pentru fiecare oră de gardă. Când va avea contract de muncă permanent salariul va ajunge la aproximativ 10.000 de lei lunar, spune el, cu tot cu sporuri şi ore de noapte.

Nu partea financiară a fost esenţială pentru medicul Sârzea, ci ritmul de viaţă a făcut difenţa. Are o fetiţă în vârstă de 2 ani şi 7 luni, iar în România crede că este mediul cel mai sănătos pentru a o creşte. Pentru că munca în Franţa era suprasolicitantă, ajunsese să nu-şi mai vadă copilul. Era plecat la serviciu câte 24 de ore, iar când se întorcea acasă, copilul era deja la grădiniţă de dimineaţă şi până seara. „Chiar şi când încercam să stau cu ea după o gardă, nu puteam face faţă situaţiei. După 24 de ore de muncă, adormeam pe jos, jucându-mă cu ea. Am considerat că nu e sănătos pentru ea să fie departe de noi atâtea ore“, spune medicul.

10 zile pe lună în Franţa

Vlad Sârzea nu s-a putut desprinde de tot de Franţa, aşa că o dată pe lună face naveta. Lipseşte de acasă 10 zile pe lună, timp în care efectuează gărzi la spitalele din Arras şi Peronne. Experienţa acumulată în străinătate o împărtăşeşte acum colegilor din Călăraşi.

Vlad Sârzea(dreapta), la o intervenţie în Franţa FOTO Arhivă personală Vlad Sârzea

„La SAJ Călăraşi toţi sunt interesaţi de îmbunătăţirea continuă a serviciilor prestate, sunt receptivi şi lucrăm în echipă. Succesul muncii noastre se datorează tuturor. În domeniul urgenţei pre-spitaliceşti, coordonarea, cooperarea între instituţii şi intervenţia promptă sunt vitale. Viaţa oamenilor depinde de noi toţi. De fiecare dată eu încerc să fac tot ce pot, cu ce am, cât mai bine“, explică Vlad Sârzea.

Soţia lui, Cristina Sârzea, şi-a deschis recent şi un cabinet de medicină de familie în Călăraşi. Din 2013 cei doi soţi au şi cetăţenie franceză. Despre oamenii pe care i-a întâlnit în Franţa au numai cuvinte de laudă: sunt organizaţi, civilizaţi, au cultul muncii bine făcute şi al profesionalismului, iar soţii Sârzea nu s-au simţit acolo ca nişte străini, ba chiar consideră că s-au integrat rapid.

Experienţă profesională :

Octombrie 2017 – prezent 

Funcţia ocupată Medic specialist colaborator 

Locul de muncă Serviciul de Ambulanţă al Judeţului Călăraşi 

Serviciu Dispecerizarea resurselor prespitaliceşti la nivelul judeţului Călăraşi – Echipaj medical de urgenţă C2 

Mai 2017 – prezent 

Funcţia ocupată Medic specialist colaborator 

Locul de muncă Spitalul Péronne, Franţa 

Serviciu S.M.U.R. Péronne – Serviciul de Primire Urgenţe (UPU) 

Martie 2016 – Martie 2017, Mai 2018 – prezent 

Funcţia ocupată Medic specialist colaborator 

Locul de muncă Spitalul Arras, Franţa 

Serviciu S.M.U.R Arras: gărzi în echipaj aeromedical, elicopterul SMUR al departamentului Pas de Calais, Franţa 

Noiembrie 2014 – mai 2018 

Funcţia ocupată Medic specialist 

Locul de muncă Spitalul Beauvais, Franţa 

Serviciu Dispecerizare (S.A.M.U. 60) – S.M.U.R. Beauvais – Serviciul de Primire Urgenţe (UPU) 

Mai 2014 – Noiembrie 2014 

Funcţia ocupată Medic rezident 

Locul de muncă Spitalul Universitar Amiens, Franţa 

Serviciu Servicul Primire Urgenţe – Dispecerizare (S.A.M.U. 80) – S.M.U.R. Amiens 

Noiembrie 2013 – Aprilie 2014 

Funcţia ocupată Medic rezident 

Locul de muncă Spitalul Saint Quentin, Franţa 

Serviciu Servicul Primire Urgenţe – S.M.U.R. Saint Quentin 

Mai 2013 – Noiembrie 2013 

Funcţia ocupată Medic rezident 

Locul de muncă Spitalul Beauvais, Franţa 

Serviciu Dispecerizare (S.A.M.U. 60) – S.M.U.R Beauvais .

Un medic din 4 ia calea străinătăţii

Dintre românii plecaţi în străinătate, un sfert sunt cu studii superioare. În domeniul asistenţei medicale, acest fenomen a devenit o reală urgenţă, profesioniştii calificaţi devenind din ce în ce mai greu de găsit. De exemplu, în 2017, rata de neocupare a locurilor de muncă în sectorul sănătăţii a fost mai mult decât dublă faţă de media economiei. Practic, unul din patru medici a plecat să lucreze în străinătate. Între anii 2000 şi 2013, numărul medicilor români care au părăsit ţara a crescut cu peste 650 la sută, depăşind 14.000 în 2013 (peste 25 la sută din totalul medicilor români). Ca urmare, multe zone rurale sunt lăsate fără asistenţă medicală, agravând situaţia celor mai săraci români, arată un raport proaspăt publicat de către economistul şef al biroului de la Bucureşti al Băncii Mondiale, Donato De Rosa.