Cu ce bogăţie se mândreşte Nana, comuna unde Traian Băsescu a devenit moşier

Recolte bogate din pământ lucrat ca la carte Foto:Arhivă Adevărul

Situată la doar 50 kilometri de Bucureşti, Nana, prăfuita aşezare din judeţul Călăraşi, stă pe o  mină de aur. Bogăţia Nanei este solul, un pământ extrem de fertil care, dacă ar fi lucrat cu utilaje performante şi tehonologie avansată, ar scoate din sărăcie tot Bărăganul.

Găina cu ouă de aur a sătenilor din Nana este cernoziomul, acel sol rodnic de culoare închisă, neagră sau castanie, care se formează sub o vegetaţie ierboasă, în condiţiile unei clime continentale. Cândva, solul de la Nana era dat exemplu pentru proprietăţile sale ca la carte.

„Solul de la Nana era trecut în manuale pentru calitatea lui. Aşa de bun este pentru agricultură“, arată agentul agricol al comunei. Marian Dobre, angajatul Primăriei, ştie cifrele recoltelor pe de rost. „În anul 2013, la grâu s-au recoltat 6.000 de kilograme la hectar. Producţiile sunt foarte bune, atunci când se lucrează cu tehnologie de ultimă oră. Solul de la noi este vestit. Încă din anii `70, comuna noastră a fost inclusă în manualele de agricultură pentru calitatea solului“, zice agentul Dobre.

Sistemul de irigaţii, distrus din temelii

La Nana, stratul de cernoziom este gros de 40-50 de centimetri, ideal pentru culturi de cereale. Marea problemă a terenurilor de aici este însă specifică întregii Românii. Sistemul de irigaţii a fost distrus până la temelii, fiind ros ca de termite pentru fierul vechi scos din betoane.

„În anul 1991 a început distrugerea. Nu mai există nimic din dotările cu care ne mândream şi de pe urma cărora puteam trăi o ţară întreagă bine-merci. Acum cine are bani investeşte în pământ, dar o face pe riscul lui. Cine se doreşte moşier mai stă şi la mila Domnului. Trebuie să fie vreme frumoasă şi să te rogi să plouă. Altfel totul este compromis“, spune unul dintre fermierii din zonă. Conform Primăriei, în comuna Nana există peste 7.000 de hectare de pământ. Revoluţia i-a reîmproprietărit pe localnici, astfel că fiecare deţine acum unul, două sau mai multe hectare de teren agricol.

Stă bine în topul producătorilor

Statistica Direcţiei Agricole Călăraşi arată că Nana stă bine în topul producătorilor. În anul 2013, producţiile la hectar din judeţul Călăraşi aproape că s-au dublat faţă de anul precedent. La grâu şi la orzoaică s-au obţinut, în medie, 4.000 de kilograme la hectar, la orz - 4.154 kilograme la hectar, iar la rapiţă - 2.300 de kilograme la hectar. Cu cele 6.000 de kilograme la hectar de la grâu, Nana este printre fruntaşii din agricultură.

Din septembrie 2013, fiica cea mare a fostului preşedinte Traian Băsescu, Ioana, este proprietara a 290 de hectare de teren agricol în inima Bărăganului.

Vă recomandăm şi:

Comisia Călăraşi: Contractul de achiziţie a terenului de la Nana de către Ioana Băsescu, nul

Parchetul General a început urmărirea penală în dosarul „Nana”