Chic Roumaine, magazinul cu ii unicat, brodate de bunicuţe. Povestea tinerei care a investit 15.000 de euro în tradiţie
0
Pasiunea unei tinere din Bucureşti pentru portul tradiţional s-a transformat într-o afacere de succes. În urmă cu 4 ani a deschis un atelier în care ii autentice ies din mâinile pricepute ale mai multor bunicuţe din judeţul Argeş. Brodate cu fire multicolore, cu mărgele din care răsar motive florale şi populare, cămăşile tradiţionale de la Chic Roumaine sunt adevărate opere de artă.
Absolventă de ASE, Cristiana Hutter, de 30 de ani, a dus mai departe visul bunicii şi dragostea acesteia pentru broderii. Ii personalizate şi lucrate manual pot fi comandate la magazinul online Chic Roumaine, iar de luna aceasta vor putea fi admirate şi pe viu într-un showroom, deschis în Piaţa Romană. Afacerea înfloritoare cu cămaşi populare a prins numaidecât la public, iar în scurt timp antreprenoarea a ajuns să livreze, nu numai în ţară, ci şi la români din toate coluţurile lumii articole vestimentare unicat. Cele mai fidele cliente sunt femeile de peste 30 de ani, cu venituri peste medie.
Veşmintele sunt lucrate la ţară, în judeţul Argeş, în casa bunicii, acolo unde mai multe femei s-au strâns şi au dat o mână de ajutor Cristianei Hutter.
”Chic Roumaine s-a născut din bucurie şi pasiune. Pasiunea de 50 de ani a unor maâni de 75 de ani şi bucuria unei nepoate de a împărtăşi lumii intregi comorile ieşite din atelierul bunicii. Zestrea creată în atelier spune poveşti despre pânze vechi şi cusute de mână. Broderiile sunt realizate cu multă migală, cu credinţă, dar şi cu ambiţia de a arăta lumii un colţ românesc care nu s-a pierdut în negura vremurilor, care nu a fost sufocat de produse ieftine şi de mântuială care au invadat România. Munca de creaţie este una detaliată, făcută cu simţ de răspundere, cu dorinţa de a crea ceva unicat.
Reproduceri după modele vechi
Produsule create au ajuns numaidecât la inima publicului, pentru că sunt făcute cu dichis, autentice.
Chic Roumaine m-a “găsit” acum 4 ani, deşi într-un fel cred că a fost cu mine tot timpul. Motivaţia mi-a oferit-o bunica mea. Afacerea nu am gândit-o foarte profund la început, în sensul că nu am avut un plan de afacere sau orice altfel de plan. Doar am făcut ce am simţit. Am investit aproximativ 15.000 de euro, pe lângă o reinvestire constantă din profit”, povesteşte tânăra. Obiectele vestimentare, vândute sub brand-ul Chic Roumaine sunt realizate la ţară, de femei pasionate şi pricepute în arta tradiţională.
“Am început initial să prezentam modelele pe care meşterişele de la noi din zonă le coseau de ani buni. Pe parcurs ne-am îmbogăţit colecţia cu modele şi din zonele vecine, modele din ce în ce mai elaborate, cu mărgele, fluturi şi fir metalic. O mare parte dintre modele sunt reproduceri după ii vechi sau după modele din cărţi de specialitate. Toate modelele noastre pot fi personalizate, realizăm chiar şi reproduceri după modelele clientului.”, spune Cristiana Hutter.
Cât costă o piesă unicat
“În prezent preţurile iilor de pe piaţă sunt la un nivel mult inferior valorii reale. Pentru că majoritatea celor care cos sunt în vârstă, pe viitor va fi foarte dificil de găsit forţă de muncă, astfel încât şi pretul unei ii va creste considerabil în timp.
Unul dintre cele mai preţioase veşminte ale noastre, o reproducere după un model din Bucovina, care în prezent se găseşte la Muzeul Metropolitan New York, cusut foarte mărunt, cum se cosea odinioară, cu fir de bumbac şi mii de mărgele şi paiete, costă 1.000 lei. Raportat la durata de executare de minimum 5 săptămţni şi la toate celelalte costuri, este un preţ derizoriu”, explică antreprenoarea.
Colecţia Chic Roumaine cuprinde costume româneşti autentice care se vând cu preţuri cuprinse între 898 şi 2.349 de lei, ii cu mânecă lungă, scurtă, 3/4, pornind de la 319 lei şi până la 949 de lei, rochii, de la 499 de lei şi până la 749 de lei, în funcţie de complexitatea modelui, dar şi a aplicaţiilor. Iubitorii de artă populară care doresc un obiect vestimentar de calitate au de unde alege: există produse şi pentru copii, de la 149 de lei şi până 240 de lei, dar şi cămăşi bărbăteşti care se vând cu 420 de lei. Cele mai bine vândute sunt iile şi rochiile cu mărgele. Cei care doresc obiecte unicat pot comanda orice model.
“Un simbol pur românesc, ia are potenţialul de a ne aduce mai aproape, de a ne face să preţuim mai mult moştenirea lăsată de strămoşii noştri şi valorile pe care le reprezintă. Ia este nepreţuită. Într-o lume în care totul se face în grabă, iile ne amintesc că lucrurile care contează cu adevărat necesită răbdare, pasiune şi perseverenţă. Iile ne amintesc să fim unici şi să ne îmbrăţisăm imperfecţiunile.
Sigur aţi găsit prin lăzile de zestre ale bunicii/ străbunicii, la muzee sau la târguri, ii vechi, cu puncte de cusătură lipsă sau cusute cu o altă nuanţă decât cele regăsite pe restul iei. Greşelile sunt inerente lucrului manual, însă bunicile noastre făceau aceste greşeli şi intenţionat pentru a scoate în evidenţă că omul este supus greşelii, este imperfect, însă acest lucru îl face unic şi special”, e de părere tânăra.
O ie se naşte în 30 de zile
Realizarea unei ii durează în general între 7 şi 30 de zile, cele mai complexe ajungând şi la 6 săptămâni, iar efortul celor care le cos este pe măsură. “Pentru ca ne plac cusăturile delicate, materialele de calitate, modelele sofisticate, ajungem să investim din ce în ce mai mult timp şi resurse în realizarea modelelor noastre. Alătură-te şi tu iniţiativei La blouse roumaine şi, oriunde ai fi poartă o ie autentică pe 24 iunie. Şi tu poţi duce tradiţia mai departe prin promovarea portului tradiţional romnesc”, îndeamnă Cristiana Hutter.
Despre începuturile afacerii, tânăra povesteşte că a avut şi obstacole, la fel ca orice alt tânăr întreprinzător. Cu tenacitate a reuşit să depăşească toate neajunsurile. “Nu este o afacere din care să te îmbogăţeşti, dacă nu pui suflet în ceea ce faci şi te orientezi numai către profitul material imediat, chiar nu cred că poţi să te ocupi de lucru manual”, spune tânăra.
Cel mai valoros veşmânt
Ia populară, celebrată în fiecare an pe 24 iunie, este considerată unul din cele mai valoroase obiecte de cultură tradiţională românească, dar şi mondială, fiind apreciată atât în interiorul graniţelor, cât şi în afara lor. Faima internaţională se datorează simplităţii şi frumuseţei iei, dar mai ales publicităţii de care aceasta a beneficiat indirect odată cu turneul Reginei Maria în Statele Unite ale Americii în anul 1926, Majestatea Sa purtând exclusiv ii croite din materiale preţioase, brodate şi accesorizate conform modei interbelice, dar care îşi păstrau caracterul tradiţional, unic. Acest succes al originalităţii româneşti s-a simţit şi peste ani.
Protejează de spiritele rele
Specialiştii în tradiţie noastră populară vorbesc despre „însemne magice cusute cu grijă, care aveau menirea de a proteja purtătorul de spiritele rele” şi despre faptul că tinerele moşteneau de la bunicile lor sau de la mamele lor nu doar arta meşteşugului popular, ci şi rugăciunile potrivite care se spuneau obligatoriu înaintea începerii torsului lânii, a ţesutului sau a împletitului firelor. “O ie se poate coase doar cu atenţie şi linişte, altfel, rişti să te abati de la ‘drumul’ stabilit pe bucata de pânză”, spune tânăra.
Sursă de inspiraţie pentru artişti
Pe de altă parte, ia a atras atenţia artiştilor, fiind imortalizată de pictorul francez Henri Matisse în mai multe tablouri, unul dintre ele – “La blouse roumaine” (1940) – fiind expus la Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris. Un alt pictor român, de origine evreiască, Constantin Daniel Rosenthal a imortalizat-o pe Maria Rosetti în “România revoluţionară” purtând atât ie, cât şi năframă. Ia românească apare şi în tablourile semnate de Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Sirato, Nicolae Tonitza, Dumitru Ghiaţă.
Ia românească a fost, deopotrivă, sursă de inspiraţie pentru creaţia vestimentară a unor celebri designeri precum Yves Saint Laurent, care a creat, în 1981, o întreagă colecţie intitulată “La blouse roumaine”, urmat Jean Paul Gaultier, Kenzo sau Tom Ford, care a reinterpretat ia din zona Sibiu, cu broderii negre specifice zonei, şi care a apărut în numărul american al revistei Vogue, în martie 2012, purtată de cantăreaţa Adele.
Vă recomandăm şi:
Afacere pe net: cum a reuşit o tânără să strângă o comoară vintage în magazinul online
Se încarcă comentariile...
