Atelierele unde se confecţionează cele mai frumoase obiecte bisericeşti

La mănăstirea Ţigăneşti există unul dintre cele mai vechi ateliere FOTO basilica.ro

La ieşirea din Bucureşti, pe drumul spre Olteniţa, în vecinătatea oraşului Popeşti-Leordeni, se află Atelierele Patriarhiei Române. Aici se confecţionează aproape toate obiectele bisericeşti întrebuinţate în cultul ortodox.

Candele, cădelniţe, cruci, icoane şi coperţi cizelate pentru sfânta Evanghelie, racle, cristelniţe, cununii, vase pentru aghiasmă, mobilier bisericesc, dar şi pulovere, rase, veste, fulare, veşminte preoţeşti şi arhiereşti, toate sunt lucrate manual în Atelierele Patriarhiei. Pentru realizarea obiectelor se folosesc metale preţioase şi comune, care apoi sunt aurite, argintate şi nichelate.

În atelierele Patriarhiei şi-au găsit un loc de muncă pe lângă monahi - meşteri pricepuţi în realizarea obiectelor de cult, dar şi laici persecutaţi de regimul comunist, care nu puteau fi angajaţi în altă parte. De pildă, Otilia Oteteleşeanu, specialistă în arta emailului, a lucrat, printre altele, cele patru icoane împărăteşti ale Catedralei Patriarhale.

Demolate de comunişti

„La început, atelierele şi-au desfăşurat activitatea la Mănăstirea Antim. Se executa acolo o gamă variată de obiecte liturgice necesare desfăşurării cultului, iar la mănăstirea Plumbuita se afla atelierul de turnat clopote.

Obiectele bisericeşti, realizate în atelierele Patriarhiei FOTO Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor

Spaţiul de la Mănăstirea Antim era însă insuficient, ceea ce l-a determinat pe Patriarhul Justinian să caute unul mai generos. Astfel, s-a oprit asupra Schitului Maicilor. Locul nu a fost ales întâmplător: ansamblul mănăstiresc de la Schitul Maicilor, a cărui arhitectură, în stil brâncovenesc, era deosebit de frumoasă, data din 1726.

Veşmintele preoţilor, confecţionate în atelierele Patriarhiei FOTO atelierelepatriarhiei.ro

Exista însă pericolul ca acest ansamblu să fie preluat de statul comunist. Aflând de această intenţie, Patriarhul Justinian a mutat atelierele de la Antim la Schitul Maicilor, într-o singură noapte. În vara anului 1982, activitatea de la Schitul Maicilor a luat sfârşit, întrucât pe locul ansamblului mănăstiresc urma să se ridice Casa Poporului, biserica mănăstirii fiind translatată, iar chiliile în care îşi desfăşurau activitatea atelierele Patriarhiei fiind demolate. 

Obiecte care împodobesc lăcaşurile de cult FOTO atelierelepatriarhiei.ro

Autorităţile de atunci promiseseră refacerea întregului ansamblu, pe locul unde urma să fie reaşezată biserica. Promisiunea nu s-a materializat niciodată”, relatează reprezentanţii Patriarhiei Române

 Moment de cumpănă

În acelaşi timp, pe un teren aparţinând Patriarhiei, la Popeşti-Leordeni, s-a pus piatra de temelie pentru clădirea care urma să adăpostească atelierele. De la Schitul Maicilor, atelierele au fost mutate într-o clădire care aparţinea ICRAL-ului, din cartierul Văcăreşti. Aici au rămas trei ani, până când şi zona respectivă a intrat în resistematizare.

Obiecte lucrate cu multă migală FOTO atelierelepatriarhiei.ro

 A fost atunci un moment de cumpănă: se punea problema închiderii atelierelor până la finalizarea clădirii de la Popeşti-Leordeni. Lucrătorii nu au fost însă de acord cu aceasta, găsindu-se atunci soluţia de a fi mutate la Mănăstirea Plumbuita, unde exista deja turnătoria de clopote.

Broderie realizată manual FOTO atelierelepatriarhiei.ro

Din 1994, atelierele funcţionează în clădirea din curtea Mănăstirii Duminica Sf. Romani, aflată la ieşirea din Bucureşti, în vecinătatea oraşului Popeşti-Leordeni, având şi două secţii la mănăstirea Pasărea şi la Tigăneşti. În 2009, sub conducerea Patriarhului Daniel, Sectorul Ateliere a intrat într-un amplu proces  modernizare. 

Vase pe care preoţii le folosesc în biserici FOTO atelierelepatriarhiei.ro

Astăzi, acest sector îşi desfăşoară activitatea pentru confecţionarea obiectelor de cult în cadrul următoarelor secţii: Metale preţioase, Metale comune, Tâmplărie şi Sculptură, Filigran, Pictură, Tămâie de la punctul de lucru din Bucureşti; Croitorie şi Cizelură, de la punctul de lucru de la Mănăstirea Pasărea şi Ţesătorie, Broderie, Tricotaje de la punctul de lucru de la Mănastirea Tigăneşti.

Învelitoare pentru Sfânta Evanghelie FOTO atelierelepatriarhiei.ro

Şcoala de ţesut

La Mănăstirea Ţigăneşti a fost înfiinţat, în anul 1923, primul atelier de ţesătorie, devenit ulterior şcoală de ţesut covoare.

În 1935 au fost aduse din Germania şi Austria primele războaie de ţesut cu cap Jaquard şi model programabil prin perforare pe o cartelă metalică. Aceste maşini de muzeu sunt încă funcţionale. La ele şi la alte câteva similare, aduse în 1973, continuă să se fabrice ţesături pentru straiele preoţeşti. Aici, la mănăstire, măicuţele continuă să creeze şi astăzi lucruri minunate.

Atelierul de ţesut de la mănăstirea Ţigăneşti FOTO ziarullumina.ro

În perioada 1977-1980, la acest atelier s-au refăcut broderiile cu fir de aur din Sala Maură de la Castelul Peleş. În prezent, cu migală şi multă atenţie se brodează manual bederniţe, icoane şi alte chipuri sfinte care împodobesc straiele preoţeşti şi diverse obiecte de cult. La unele dintre ele, cu un ac fin, maicile brodează până şi chipurile.

Unul dintre cele mai vechi ateliere se află la mănăstirea Ţigăneşti FOTO ziarullumina.ro

Vă recomandăm să mai citiţi:

Dascăl de trei decenii într-un sat din Bărăgan: „Trebuie să le oferi copiilor bunătate şi să fii autentic”

Cum arată drumul roman vechi de două milenii, descoperit pe şantierul Autostrăzii Transilvania VIDEO