Parcul construit cu bani de la Guvern ajuns loc de „recreere“ pentru curcile din sat. „Le aduc aici pentru că terenul nu este folosit la altceva“
0Printre băncuţele, leagănele şi bălăriile crescute într-un parc din judeţul Buzău au ajuns să se recreeze numai animalele şi păsările. Autorităţile au lăsat de izbelişte spaţiul verde amenajat cu fonduri guvernamentale, iar în prezent un localnic creşte aici câteva zeci de curci. Între 2007 şi 2011, statul a finanţat peste 660 de proiecte de parcuri şi spaţii verzi care ulterior s-au dovedit a fi inutile.
În 2010 şi 2011, opt localităţi buzoiene au beneficiat de bani din Fondul de Mediu pentru înfiinţarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate.
Cel mai ieftin spaţiu verde a înghiţit o investiţie de 400.000 de lei, în amenajarea de alei pietonale, plantarea de puieţi şi montarea de băncuţe, piese de agrement şi instalaţii de iluminat şi irigat cu celule fotovoltaice.
Un astfel de parc se află în satul Udaţi, comuna Smeeni, realizat în vara anului 2010, de firma Smart Development SRL, din Ilfov. Localitatea cu 1.400 de locuitori, majoritatea adulţi şi bătrâni, se află într-o zonă de câmpie, în partea de sud a judeţului Buzău.
Obiectivul a ieşit din grija autorităţilor, mai ales după instalarea în 2012 a unei echipe noi în Primăria Smeeni. Ceea ce ar fi trebuit sa însemne un loc de relaxare si de petrecere a timpului liber în mijlocul naturii a devenit acum un loc plin de buruieni, un loc neglijat în totalitate.
”Ţin curcile aici pentru că pentru că terenul nu e folosit la altceva. Nu le aduc de mult timp. Nu a venit nimeni de la primărie, consilieri locali ca să vadă cum a ajuns parcul în halul ăsta şi nici cei de la ajutorul social ca să îl cureţe”, a spus proprietarul curcilor care au pus stăpânire pe parcul din Udaţi.
Astfel de spaţii verzi lăsate în paragină sunt în tot judeţul Buzău. Deşi unele comune aveau priorităţi stringente, precum asfaltarea de drumuri comunale sau introducerea reţelei de apă, mulţi primari au făcut parcuri.
Largu şi Luciu sunt alte două localităţi din Bărăganul buzoian care au beneficiat până în 2012 de finanţare pentru amenajarea unor „spaţii verzi“ printre mirişti şi livezi. Interesul scăzut manifestat de localnici şi autorităţi deopotrivă a început să se simtă la scurt timp după terminarea investiţiilor.
După numai un an, parcul din comuna Largu, care a costat Ministerul Mediului aproximativ 400.000 de lei şi doi ani de muncă pentru firma care s-a ocupat de lucrare, obiectiv care pe hârtie avea rolul de a îmbunătăţi calitatea mediului, era pustiu.
Despre inutilitatea parcului s-au pronunţat ulterior şi inspectorii Camerei de Conturi Buzău, în raportul pe 2015. Auditorii financiari au spus că realizarea de spaţii verzi în această comună nu era necesară şi nici oportună, având în vedere că, la data accesării fondurilor, erau deja depăşite standardele Uniunii Europene referitoare la suprafaţa medie a spaţiului verde pe cap de locuitor.
Cu un raport critic din partea Camerei de Conturi Buzău s-au ales şi autorităţile din comuna Ziduri, pentru parcul din satul Cuculeasa, construit într-o zonă inundabilă în care în 1999 şi-au pierdut viaţa şapte săteni, în urma unei viituri. Grădina publică se întinde pe o suprafaţă de 10.700 m.p. în locul celor 30 de case distruse de o viitură şi relocate în Cuculeasa Nouă.
Între anii 2007 şi 2011, Administraţia Fondului de Mediu a finanţat un număr de 667 de proiecte de parcuri şi spaţii verzi, majoritatea ridicate în buza pădurilor, pe câmp sau la marginea unor sate, în care localnicii spun că, înainte de parc, le-ar fi trebuit alte lucruri.
Aproximativ 115.000.000 de euro (456,5 milioane lei) au fost alocate între 2007 şi 2011, sub semnăturile miniştrilor Korodi Attila, Elena Udrea şi Borbely Laszlo. Fondurile se constituiau din taxele plătite de cetăţeni sau firme pe poluare, ambalaje, fier, anvelope, lemn tăiat, pungi şi sacoşe, baterii, uleiuri şi altele.