Unul dintre punctele negre ale raportului MCV: nerespectarea deciziilor judecătoreşti primite de Primăria Capitalei

Unul din punctele raportului Mecanismului de Cooperare şi Verificare întocmit de Comisia Europeană, publicat miercuri, este nerespectarea deciziilor judecătoreşti de către autorităţile publice. Prin acest aspect, Primăria condusă de Sorin Oprescu este vizată de cel puţin trei puncte, susţin reprezentanţii societăţii civile.

Asociaţia „Salvaţi Bucureştiul“ a dat un comunicat de presă în care explică că exemplele de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti de către primarii din Bucureşti oferite Comisiei Europene nu au rămas fără ecou în tocmirea raportului pe justiţie.

Astfel, potrivit sursei citate, nerespectarea deciziilor judecătoreşti de către autoritaţile publice a fost unul dintre punctele negative importante ale Raportului MCV publicat ieri de Comisia Europeană.

„Cele de mai sus se leagă de un aspect important al separării puterilor şi al statului de drept, respectarea hotărârilor judecătoreşti, şi se manifestă pe mai multe planuri. Nerespectarea unor hotărâri judecătoreşti sau cazurile în care hotărârile judecătoreşti sunt contestate în mod nejustificat de către administraţia publică constituie o atingere adusă naturii obligatorii a hotărârilor judecătoreşti“, se arată în raport.

În întâlnirea pe care organizaţiile non guvernamentale au avut-o în noiembrie 2013 cu Delegaţia Comisiei Europene responsabila cu întocmirea raportului MCV, Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a transmis delegaţiei un document în care semnala mai multe exemple flagrante de nerespectare a hotărârilor judecătoreşti de către primarii din Bucureşti.

Potrivit sursei citate, printre acestea se numără

-penetrarea Ciurel - în ciuda faptului că instanţa a suspendat proiectul, Consiliul General a alocat bani din buget, Prefectul a validat bugetul, iar Primarul General Sorin Oprescu a emis autorizaţie de construire

-emiterea de către Direcţia pentru Cultură Bucureşti a avizelor de demolare în zona de protecţie a monumentelor de valoare naţională în ciuda deciziilor instanţelor care reţineau că Direcţia nu are această competenţă

- emiterea autorizaţiilor cu acelaşi conţinut cu cea suspendată de instanţa la diametrala Berzei Buzeşti.

„În paralel, mai multe organizaţii neguvernamentale au reclamat nedemolarea îmobilului Cathedral Plaza, în ciuda deciziei judecăatoreşti de demolare. Asociaţia Salvaţi Bucureştiul va continua să transmită Delegaţiei Comisiei Europene şi ambasadelor informaţii despre nerespectarea hotărârilor judecătoreşti“, se arată în comunicatul Asociaţiei „Salvaţi Bucureştiul“.

Redăm mai jos documentul prezentat Comisiei Europene în luna decembrie.

Punct de vedere transmis de Asociatia Salvati Bucurestiul delegatiei Comisiei Europene insarcinate cu realizarea raportului privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare pe Justitie

I. Exemple de nerespectare a hotararilor judecatoresti de catre autoritatile locale

Exista un numar important de cazuri in care autoritatile locale ignora deciziile instantelor judecatoresti. Cateva exemple:

1. In februarie 2013 Tribunalul Bucuresti suspenda documentatia de urbanism pentru penetrarea Ciurel. In aprilie 2013 Curtea de Apel Bucuresti confirma irevocabil hotararea.

In iulie 2012 Tribunalul Bucuresti anuleaza autorizatia de construire pentru un segment din lucrare. In noiembrie 2013 Curtea de Apel Bucuresti confirma irevocabil hotararea.

In aprilie 2013 Consiliul General al Municipiului Bucuresti aproba bugetul, in care include bani pentru proiectul suspendat. Prefectul valideaza bugetul.

In august 2013, Primarul Municipiului Bucuresti emite o autorizatie de construire, in baza documentatiei de urbanism suspendate, cu acelasi continut cu autorizatia de construire anulata.

In noiembrie 2013 lucrarile de construire se reiau.

2. Directia pentru Cultura Bucuresti este organismul local al Ministerului Culturii.

In septembrie 2011 Curtea de Apel Bucuresti a anulat irevocabil avizele de demolare emise de Directia pentru Cultura Bucuresti pentru imobilele din Kiseleff 45. Curtea a apreciat ca Directia nu este competenta sa emita avizul in zona de protectie a monumentelor istorice de valoare nationala, aceasta competenta revenind Ministerului Culturii.

In octombrie 2012 Directia pentru Cultura Bucuresti a emis un aviz cu acelasi continut ca cele doua anulate irevocabil de Curtea de Apel Bucuresti.

2’. O solutie identica a fost data de Curtea de Apel Bucuresti in octombrie 2012, cand a anulat irevocabil avizul de demolare emis de Directia pentru Cultura Bucuresti pentru imobilul din Kiseleff 39.

Directia pentru Cultura Bucuresti a continuat sa emita avize de demolare in zonele de protectie ale monumentelor istorice de valoare nationala. Primarul Municipiului Bucuresti a continuat sa emita autorizatii de desfiintare in baza acestor avize.

3. In aprilie 2011 Tribunalul Cluj a suspendat documentatia de urbanism pentru proiectul Berzei Buzesti. In noiembrie 2011 Curtea de Apel Bucuresti a confirmat irevocabil hotararea.

Cu toate acestea, Primarul Municipiului Bucuresti a emis cel putin 2 autorizatii de construire si cel putin 4 autorizatii de desfiintare (pentru 7 imobile) in baza acestei documentatii de urbanism.

3’. In iulie 2011 Tribunalul Bucuresti a suspendat autorizatia de construire pentru un segment al proiectului Berzei Buzesti. In decembrie 2011 Curtea de Apel Bucuresti a confirmat irevocabil hotararea.

In august 2011 si august 2012 Primarul Municipiului Bucuresti a emis autorizatii de construire cu acelasi continut cu autorizatia suspendata.

3”. In ianuarie 2011 Tribunalul Bucuresti a suspendat autorizatia de demolare a imobilului din Cobalcescu 60. Hotararea a fost comunicata prin executor judecatoresc Primariei. Aceasta a continuat insa demolarea.

4. In mai 2009 Inspectoratul de Stat in Constructii, institutia cu competente in controlul legalitatii in constructii, a solicitat Primarului Sectorului 2 sa nu emita autorizatie de construire in baza documentatiei de urbanism Maria Rosetti 38, pe care a considerat-o nelegala.

In octombrie 2009 Primarul Sectorului 2 a emis autorizatia de construire in baza documentatiei de urbanism.

In noiembrie 2012 Inspectoratul de Stat in Constructii a efectuat controale de rezistenta la cladirea construita in baza autorizatiei de construire care solicitase sa nu fie emisa.

5. In 3 noiembrie 2009, Tribunalul Bucuresti a anulat autorizatia de construire pentru imobilul din Dudesti 94, care prevedea 7 etaje, considerand ca depaseste inaltimea maxima admisa. In noiembrie 2010 Curtea de Apel Bucuresti a confirmat irevocabil hotararea.

In 5 noiembrie 2009, la 2 zile dupa ce Tribunalul Bucuresti a anulat autorizatia de construire pentru 7 etaje, considerand ca depaseste inaltimea maxima admisa, Primarul Sectorului 3 a emis o autorizatie de construire pentru 9 etaje.

II. Functionarea mecanismelor de control asupra autoritatilor locale

In anii 2007-2008, Inspectoratul de Stat in Constructii Bucuresti a verificat 272 documentatii de urbanism, din care a gasit 162 ilegale (60%). In ciuda acestui fapt, a redus verificarile: in anii 2011-2012 a verificat doar 81 de documentatii (din care a gasit 30 ilegale). Pentru intreg Municipiul Bucuresti, o singura persoana din Inspectoratul de Stat in Constructii verifica legalitatea atat pentru documentatiile de urbanism cat si pentru autorizatiile de construire.

Principala atributie a Prefectului este verificarea legalitatii actelor administrative emise in unitatea teritoriala. Prefectul nu se achita de aceasta obligatie:
- pentru cele 162 de documentatii de urbanism ilegale constatate de Inspectoratul de Stat in Constructii in anii 2007-2008, Prefectul Municipiului Bucuresti a initiat doar 6 actiuni in instanta
- pentru cele 30 de documentatii de urbanism si cele 38 de autorizatii de construire constatate ilegale de Inspectoratul de Stat in Constructii in anii 2011-2012, in total 68 de acte administrative, Prefectul Municipiului Bucuresti a initiat doar 5 actiuni in instanta.

III. Masuri legislative si administrative luate in anul 2013 care stimuleaza coruptia autoritatilor locale

1. Modificarea legii urbanismului. In urma modificarii, particularii pot cere de la autoritatile locale derogari de la planul urbanistic al localitatii in vederea construirii. Oportunitatea derogarii este lasata la aprecierea autoritatii locale.

2. Reducerea numarului de posturi la Inspectoratul de Stat in Constructii. Am aratat mai sus ca la nivelul Municipiului Bucuresti se verifica de legalitate sub 1% din autorizatiile de construire si documentatiile de urbanism, in conditiile in care incidenta actelor ilegale este de peste 25%. Potrivit legii, 0,9% din valoarea oricarei lucrari de constructii reprezinta taxa la bugetul national, deci nu exista ratiuni bugetare pentru reducerea numarului de posturi.

3. Desfiintarea Directiei de Amenajarea Teritoriului si Urbanism din Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. Directia avea ca principala atributie elaborarea de politici de reglementare in urbanism si constructii.

4. Transferarea, prin Legea descentralizarii, a Directiilor Judetene pentru Cultura si a Agentiilor pentru Protectia Mediului in subordinea Consiliilor Judetene. Se instituie un conflict de interese, aceeasi autoritate locala elaborand atat autorizatiile de construire cat si avizele de patrimoniu si mediu.

Nota: Parlamentul European a votat pe 9 octombrie 2013 un proiect de modificare a Directivei 2011/92/EU privind evaluarea impactului asupra mediului. In expunerea de motive, Parlamentul European a apreeciat ca in cateva tari europene agentiile de protectia mediului nu sunt suficient de independente de autoritatile locale si ca independenta acestora trebuie intarita. Legea descentralizarii merge in sens opus, stabilind subordonarea agentiilor de mediu fata de autoritatile locale.

5. Proiectul de modificare a procedurii de informare si consultare a publicului la emiterea documentatiilor de urbanism. Proiectul anuleaza, de fapt, procedura de informare si consultare a publicului.

IV. Un efect al Noului Cod de Procedura Civila: marirea la 3 luni a termenului de solutionare a dosarelor urgente

Inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila, pe 15 februarie 2013, pentru procesele urgente ale instantelor de contencios administrativ de la Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel Bucuresti, primul termen al procesului era in medie de 10 zile de la momentul depunerii cererii.

Dupa intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila, din cauza procedurii obligatorii instituite de acesta, primul termen al procesului este in medie de 3 luni de la momentul depunerii cererii. Pentru anumite cauze, printre care autorizatii de construire nelegale, acest termen este neefectiv.