Sediul Primăriei, o „gogoaşă“ de 2,7 milioane de euro pe an. Maidanezii, un „fonfleu“ electoral

Sorin Oprescu a invocat necesitatea reabilitării sediului vechi al Primăriei (dreapta) pentru a închiria în 2009 o clădire recepţionată în 2008 (stânga), dar care nu-şi găsea „locatari“ FOTO: ADEVĂRUL

Sorin Oprescu a acuzat de multe ori lipsa banilor pentru rezolvarea problemei maidanezilor. Cu toate acestea, în 2009, edilul a găsit resurse să mute Primăria într-un sediu cu o chirie de 2,7 milioane de euro pe an.

Bugetele Administraţiei pentru Supravegherea Animalelor fără Stăpân Bucureşti (ASAS) şi, ulterior, ale Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din perioada 2009-2013 au variat între 2 şi 18 milioane de lei, în 2013, suma alocată fiind cea mai mare, de 18,6 milioane de lei. Primarul general Sorin Oprescu a acuzat de-a lungul anilor lipsa fondurilor necesare pentru ca autorităţile să rezolve complet problema câinilor fără stăpân. Cu toate acestea, în octombrie 2009, municipalitatea decide să închirieze cu 9 milioane de euro un nou sediu pentru Primăria Capitalei, pentru trei ani.

Povestea începe în vara lui 2008, când pe Splaiul Independenţei numărul 291-293 se făcea recepţia unei construcţii de 14 etaje. Proprietarul acestui imobil, SC Iliotomi Grup SRL, societate condusă grecul Tsesmetzis Antonios (40 de ani), a devenit în octombrie 2009 alesul lui Oprescu pentru semnarea unui contract de închiriere a noii clădiri. Argumentul a fost nevoia urgentă de consolidare a imobilului vechi de lângă Parcul Cişmigiu, intrat în reparaţii în 2010 care nu au fost finalizate nici în ziua de astăzi.

Potrivit contractului de închiriere, bucureştenii au plătit timp de circa trei ani o chirie de aproape 250.000 de euro pe lună. Tot la capitolul obligaţii, s-au achitat impozitele şi tarifele impuse asupra clădirii, chiar dacă, în mod normal, ele trebuie plătite de proprietar. De asemenea, contractul are o „clauză de indexare“ prin care Oprescu îi permitea lui Tsesmetzis să mărească preţul chiriei în funcţie de valoarea Indicelui Preţurilor de Consum. Dar povestea nu se termină aici, „indiferent de oscilaţiile Indicelui, chiria nu poate fi redusă sub valoarea prevăzută iniţial“, cea de 17,48 euro pe metru pătrat. Grecul a vândut clădirea pe 11 milioane de euro, la scurt timp după tranzacţia cu Primăria Capitalei. Până acum, Primăria Capitalei a plătit 11,7 milioane de euro numai chiria.

Asta pentru că, în urma unor discuţii aprinse, în luna septembrie anul trecut, consilierii generali au votat prelungirea contractului de închiriere, cu o chirie de 2,7 milioane de euro pe an.

O treime din bugetul ASAS, pe salarii

În 2009, când Oprescu arunca 9 milioane de euro pe un sediu nou, bugetul ASAS a fost de 3.323.000 de lei. Peste o treime din bugetul din 2009 alocat Administraţiei pentru Supravegherea Câinilor fără Stăpân Bucureşti (ASCS) – 1.155.000 de lei – a fost cheltuită pe salarii.

Conform datelor statistice de la Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş“, în 2009 au fost muşcaţi şi au beneficiat de servicii medicale 11.436 de bucureşteni, dintre care 7.571 au fost muşcaţi de câini fără stăpân. ;

Cu cine prinde Oprescu maidanezii

Moartea tragică a lui Ionuţ Anghel (4 ani), copilul sfâşiat de o haită de câini lângă Parcul Tei din Capitală, a dus la reacţii imediate ale primarului Sorin Oprescu, care, pe lângă organizarea unui referendum pentru eutanasiere anulat la cinci zile tot de el, a dispus înmulţirea efectivelor pentru prinderea câinilor cu hingheri privaţi. Astfel, pe 9 septembrie, trei firme au semnat contractele şi s-au şi apucat de treabă: S.C. Elen Basic Business SRL, înregistrată la Registrul Comerţului în iulie 2012 şi care are ca obiect principal de activitate consultanţă pentru afaceri şi management, S.C. Best Marketing SRL, înfiinţată în 2004 cu aceeaşi activitate, şi firma S.C. Terra Marique SRL înfiinţată în 2005, cu activitatea de servicii anexe pentru transporturi terestre.

ASPA plăteşte 219 lei pentru prinderea unui câine. La un calcul simplu, ţinând cont că 24 dintre cei 32 de prizători sunt privaţi, aceştia ar prinde, prin urmare, trei sferturi din cei 64.700 de câini de pe străzile Capitalei. Asta ar însemna costuri de circa cinci milioane de lei.

Sumă exorbitantă, dacă e să comparăm cu preţurile practicate de aceeaşi autoritate pentru aceeaşi operaţiune în cazul agenţilor economici: 70 de lei pentru capturare, 70 de lei pentru sterilizare, 20 de lei pentru identificare şi înregistrare şi alţi 10 lei pentru vaccinarea antirabică, adică 180 de lei în total.

În 2009, preţurile erau aproape la jumătate: 30 de lei pentru capturare, 40 de lei pentru sterilizare, 10 lei pentru identificare şi 5 lei pentru vaccinare. Oricum, tarifele pentru capturare sunt mult mai mici decât cele ale firmelor private.

Coordonatorul de proiect din cadrul ASPA, Răzvan Băncescu, explică diferenţele de preţ: „Comparaţi merele cu perele. 180 de lei este preţul plătit de agenţii economici care au câini în incinta lor şi doresc să intre în legalitate. Preţul s-a stabilit în urma procedurii de atribuire prin alinierea la preţul cel mai mic“.

Isteria maidanezilor a împărţit Bucureştiul în două

Tragedia familiei Anghel a deschis o adevărată Cutie a Pandorei în administraţia locală şi a divizat comunitatea bucureşteană. Pe de-o parte se situează iubitorii de animale care nu concep eutanasierea ca pe o soluţie, de cealaltă parte se află părinţii şi bunicii care se tem pentru copiii lor. Mai mult decât atât, o femeie de 30 de ani din sectorul 6 susţine că a fost atacată de hingheri, vineri după-amiază, în timp ce îşi plimba patrupedul, un câine comunitar pe care l-a adoptat în urmă cu trei ani.

Deşi bucureşteanca spune că i-au sărit în apărare agenţii locali, Poliţia nu a confirmat incidentul. Contactată de „Adevărul“, victima a spus că intenţionează să depună o plângere penală astăzi, după ce va primi toate actele de la spital şi de la Institutul de Medicină Legală. Un alt incident similar a avut loc sâmbătă, când un câine a fost împuşcat chiar sub ochii stăpânei care ieşise să îl plimbe pe un teren din zona Unirii. „Au tras un foc de armă în piciorul câinelui. În timp ce se zbătea, a început să spună că «nu e câine care trebuie să trăiască, e un câine de laborator, să îmi iau un câine normal»“, a spus Gabriela Slate, proprietara animalului. Ea a semnalat incidentul la 112, iar Poliţia a anunţat că va deschide o anchetă.

Indolenţa autorităţilor, de vină

Sociologii cred că dreptatea nu este a niciuneia dintre părţi şi asta pentru că adevărata problemă ar fi indolenţa autorităţilor care, nici până acum, nu au reuşit să găsească o soluţie fezabilă, şi care au aplicat mereu strategii create la repezeală.

„Ar trebui să existe o strategie, Legislativul ar trebui să intervină pe cauze de fond. Mizeria din oraş, cetăţenii care hrănesc animalele, deşi nu-i iau în casă, sunt doar câteva dintre probleme. De exemplu, hrănirea animalelor constituie o infracţiune în Marea Britanie“, explică sociologul Alfred Bulai.

Acesta consideră că trebuie să existe sancţiuni şi o evidenţă reală, dar şi o asumare inteligentă a cetăţenilor, care să-şi plătească taxele.

Pe aceeaşi temă:

Oprescu: „În sectoarele în care primarii nu pot, adun eu câini“- Piedone: „Tot ce vreau de la Primărie este să mă lase să-mi rezolv problema maidanezilor din sector“

Oprescu se laudă la Bruxelles cu piste de biciclete şi cu încurajarea transportului public, în timp ce în Bucureşti situaţia stă cu totul altfel

UPDATE Isterie în Bucureşti: o femeie susţine că hingherii au bătut-o şi au prins-o cu lasoul pentru a-i lua câinele, un maidanez adoptat. Poliţia nu ştie nimic

Câţi maidanezi au adunat hingherii din Bucureşti în ultimele trei zile