Şcoala gratuită îi costă pe părinţi cel puţin un sfert de salariu

COTIZAŢII. Numai meditaţiile îi costă pe părinţi în jur de 200 de lei pe lună, la care se adaugă anumite culegeri şi manuale, fondurile clasei şi al şcolii, cadourile pentru profesori cu diverse ocazii.Mulţi dintre părinţi s-au asociat în organizaţii cu personalitate juridică pentru a putea face donaţii şcolii şi să fie acoperiţi legal.

Jaluzelele clasei, creta, o faţă de masă, chiar salariul pentru un paznic la şcoală sau o îngrijitoare sunt cheltuieli care de multe ori vin din buzunarele părinţilor. Nu este o noutate şi nici nu mai revoltă prea multă lume faptul că sute de lei sunt rupte din bugetul familiei în fiecare lună pentru a acoperi anumite cheltuieli care în mod normal ar trebui să vină de la bugetul de stat. Mulţi dintre părinţi sunt mai mult decât împăcaţi cu ideea de a cotiza pentru fondurile şcolii sau clasei ca să ajute o instituţie care nu-şi permite nici să schimbe un mobilier vechi de zeci de ani, dar cei mai mulţi denunţă şi lăcomia unor dascăli care primesc în plic, de 8 Martie, Crăciun sau de ziua lor, încă un salariu.

“Să fii drăguţ” te costă

Georgeta P. nu şi-a făcut niciodată un calcul exact al cheltuielilor lunare pentru cei doi copii, unul la grădiniţă şi altul în clasa I. Ştie însă că e mai ieftin decât dacă ar fi apelat la serviciile unei şcoli private. “Nu ajungi oricum la sumele de la privat. Într-un fel e o formă decentă de a-i ajuta puţin pe profesori. Când te uiţi la salariile lor şi te gândeşti că mai au şi copii…”, mai spune mămica pe care un an de grădiniţă a costat-o mai mult decât unul de şcoală primară.

“La grădiniţă ni s-a insinuat la prima şedinţă că ar fi bine să facem o donaţie de 500 de lei pentru tot felul de cheltuieli şi să cumpere diverse lucruri. Am primit şi chitanţă că directoarea făcuse un ONG şi găsise o formulă pentru a fi acoperită legal. Apoi, plăteam toţi cei în jur de 35 de părinţi care aveau copii în grupă un salariu pentru încă o îngrijitoare, că una singură nu făcea faţă la atâţia copii. Dădeam vreo 20 de lei pe lună”, explică Georgeta.

Când copilul intră în clasa întâi şi cheltuielile sunt pe măsură. Pe lângă fondul şcolii şi al clasei care se transformă de multe ori într-o donaţie la început de an ce poate ajunge şi la câteva sute de lei. Depinde de şcoală totuşi. Georgeta a învăţat încă de când fetiţa sa a intrat în clasa întâi că “să fii drăguţ” costă. “Din când în când, la anumite ocazii, părinţii adunam câte 50-100 de lei pentru învăţătoare. Odată am întrebat-o dacă vrea să-i cumpărăm noi ceva sau să-i dăm banii şi a ales a doua variantă. Am strâns cam încă un salariu şi apoi a mai fost nu ştiu ce eveniment şi am mai strâns 700 de lei”, mai spune mămica.

Meditaţiile, cuiul bugetului pentru şcoală

Pentru cei care au copiii la liceu cheltuielile par să nu se mai termine. “Noi am făcut meditaţii la două materii şi am dat cam 200-300 de lei pe lună. Problema meditaţiilor este una a şcolii în general, materia mai trebuie periată puţin pentru că este destul de stufoasă. Nu ştiu dacă sunt părinţi care îşi meditează copiii la toate materiile, dar cred că majoritatea îi pregătesc pentru specializarea care îi interesează”, este de părere Mircea Poenaru, părintele unui băiat în clasa a XI-a şi reprezentant pe Capitală al Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi.

Cum învăţământul românesc este gratuit până în clasa a X-a, acesta trebuie să scoată din buzunar o sumă considerabilă şi pentru manuale. La un prim calcul, cel puţin 200 de lei se duc pe cărţile şcolare.

Cea mai mare cheltuială rămâne de departe cea pentru meditaţii, cam jumătate din bugetul pe un an pentru şcoală, în jur de 1.500 de lei pe an. Fondul clasei sau al şcolii porneşte de la 25 de lei, iar rechizitele sar de 150 de lei pe an. La toate se adaugă şi transportul în comun până la şcoală, pacheţelul cu mâncare, dar şi manualele şi culegerile ce ajung şi până la 800 de lei pe an. Cadourile pentru dascăli golesc buzunarele părinţilor de minimum 150 de lei. Tot cam atâta cheltuie părintele şi pentru rechizitele pe care le foloseşte copilul într-un an. Per total, un părinte ar trebui să scoată anual din buzunar în jur de 3.000 de lei.

Părinţii donează şi fac voluntariat prin ONG-uri  pentru educaţia elevilor

Cum ani la rând părinţii s-au plâns că nu primesc nicio chitanţă pentru fondul clasei şi al şcolii, între timp s-a găsit o cale legală prin care aceştia pot să ajute şcoala – înfiinţarea unei organizaţii non-profit. Astfel, din ce în ce mai multe asociaţii de părinţii au acum statut juridic şi pot face donaţii cu acte în regulă. Este şi cazul Şcolii nr. 197 din Capitală a cărei asociaţie de părinţi a reuşit până acum să cumpere pentru şcoală câteva dintre lucrurile trebuincioase. “În anul şcolar 2010-2011 am sponsorizat şcoala cu achiziţia unui copiator multifuncţional (5000 de lei), montarea de jaluzele verticale în două laboratoare (1000 de lei), taxe de participare şi transport elevi pentru diverse proiecte. Toate din fondurile Asociaţiei, fără a solicita bani direct de la părinţi”, explică Eduard Stoleru, preşedintele asociaţiei. De altfel, aceştia se finanţează doar din cei 2% din impozitul pe venit al susţinătorilor ONG-ului.

2% din venit pentru şcoală

Pe lângă parteneriatele pe care le au cu şcoala în diverse proiecte educaţionale, aceştia fac şi voluntariat de câte ori este nevoie. “Am considerat că a solicita bani de la părinţi este un act de curaj în condiţiile de criză economică prin care trecem, dar am fost surprins să observ că majoritatea nu sunt receptivi la a redirecţiona 2% din impozitul pe venitul global către Asociaţie.  Se pare ca tot metoda de a cere bani este mai percutantă în ochii lor, obişnuinta anilor comunismului spunându-şi cuvântul. Susţin că metoda de autofinanţare a Asociaţiei prin redirecţionarea a 2% din impozit este cel mai curat mod de finantare”, consideră părintele.

Cu toate că autorităţile sunt de acord ca asociaţiile de părinţi să sprijine şcoala, nu încurajează “plăţile” pe care le fac pentru acestea. “Este o chestiune corectă să fie înfiinţate asociaţii de părinţi pe modelul administraţiilor de bloc. Dar nu pot fi de acord atunci când adună fonduri pentru şcoală. Sprijinul acestora nu trebuie să se traducă doar prin bani, poate fi, de exemplu, un părinte de la o firmă de IT care poate oferi anumite softuri”, explică inspectorul general pe Bucureşti, Cristian Alexandrescu.

Cheltuielile “ascunse” ajung la 2.770 de lei pe an

Serbări şi alte evenimente (8 Martie, Crăciun, ziua dirigintelui/învăţătoarei) – 150 de lei
Transport – 170 de lei
Pacheţelul cu mâncare – 400 de lei (minim 2 lei pe zi)
Meditaţii – 1.500 de lei
Fondul clasei / şcolii – 50 de lei
Uniformă şi echipament de sport – 200 de lei
Rechizite – 150 de lei
Manuale, culegeri – 150 de lei