FOTOGALERIE Locul unde se adună toate apele murdare din oraş. Imagini spectaculoase cu staţia de epurare de la Glina

Staţia de epurare de la Glina a fost inaugurată astăzi, însă aceasta asigură curăţarea a doar jumătate din apele reziduale ale oraşului. Faza a doua a proiectului va fi finalizată peste patru ani
Municipiul Bucureşti a scăpat, de ieri, de renumele trist de singura capitală europeană fără staţie de epurare. Autorităţile locale au tăiat panglica centrului de filtrare a apei de la Glina, finalizând astfel un proiect început de Nicolae Ceaşescu la mijlocul anilor ’80.

Principalul poluator al Dunării

Potrivit reprezentanşilor autorităţilor, Bucureştiul are o singură reţea de canalizare care adună atât apele uzate atât din locuinţele oamenilor, cât şi pe cele industriale. Până acum acestea erau vărsate direct în Dâmboviţa, în dreptul comunei Glina. De acolo, râul străbate Câmpia Română până la confluenţa cu Argeşul, iar apoi se varsă în Dunăre.

Click pe imagini pentru a vedea fotogaleria

„Bucureştiul era considerat principalul poluator al Dunării. Era singura capitală europeană fără o staţie de epurare“, a declarat Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei. A fost nevoie de mai bine de 30 de ani şi de 108,3 milioane de euro pentru ca lucrurile să se schimbe.
„Din cei 12 metri cubi de apă pe secundă de ape uzate care se varsă în Dâmboviţa, staţia de epurare preia 10 metri cubi pe secundă pe care îi tratează mecanic, iar 5 metri cubi sunt epuraţi complet, este apă curăţată de impurităţi“, a explicat Epsică Chiru, directorul general adjunct al Apa Nova.
Circuitul apei prin staţia de epurare

Reţeaua de canalizare a Bucureştiului acoperă 85% din lungimea totală a străzilor oraşului şi deserveşte 90% din populaţie. Apele uzate menajere, pluviale şi industriale sunt preulate de către un colector principal numit Casetă şi care se află sub râul Dâmboviţa, în localitatea Glina. De acolo, o parte din apă trece prin două grătare, unul rar, unde se opresc deşeurile de cantităţi mari, apoi unul des unde se selectează pietrişul şi nisipul.
Apa ajunge apoi într-un bazin de decantare primară, unde începe să se limpezească. După o oră, este mutată în decantoarele secundare, unde există nişte bacterii ce se hrănesc cu microorganismele din apă şi se transformă în nămol. În următoarea fază, apa este total separată de nămol, aceasta se revarsă în Dâmboviţa, iar nămolul se depozitează în vase unde fermentează şi din el se asigură combustibilul de energie care acoperă jumătate din consumul staţiei. Apoi, nămolul este uscat şi transportat la o groapă ecologică.  

Faza a II-a: 350 de milioane de euro
În faza a II a proiectului se va extinde capacitatea de epurare pentru întreg debitul de ape uzate. De asemenea, se va extinde capacitatea de tratare a nămolului şi se va construi un incinerator pentru a arde nămolul rezultat. Costul lucrărilor se ridică la aproximativ 350 de milioane de euro şi vor fi finalizate în decembrie 2015.


Staţia de epurare Glina în cifre

- 5 ani de proiecte, execuţie şi probe tehnologice;
- 3 milioane de ore de muncă pentru fiecare lucrător;
- 20 de anotimpuri;
- 400 de muncitori;
- 50 de ingineri;
- 15 specialişti;
- 70.000 de metri cubi de demolări;
- 85.000 de metri cubi de beton nou turnat