Bucureşti: Diana Cazacu decide ce pantofi se poartă

Tânăra are propriul studio de design de încălţăminte şi oferă servicii de analiză de piaţă şi consiliere producătorilor din domeniu pentru pregătirea colecţiilor de încălţăminte.

Diana a intrat în domeniul creaţiei de încălţăminte prin intermediul mamei ei. „În timpul facultăţii, eu am început să fac pantofi «for fun», de distracţie. Mama lucra din anii ’60 în domeniu şi am rugat-o să mă trimită să învăţ pe unde avea ea prieteni, prin diverse fabrici“, povesteşte tânara creatoare.

Mai târziu, Diana a fost cooptată de o cunoscută firmă de încălţăminte şi accesorii. „Cei de la firma «Fiorangelo» au auzit de mine şi m-au chemat la o probă. Aşa am ajuns să lucrez în colaborare cu această firmă, în timpul facultăţii, unde făceam modele de încălţăminte“, îşi aminteşte Diana.

Este propriul ei şef

Ideea de a-şi face propriul studio de creaţie de încălţăminte şi marochinărie, „Iania Studio Design“, i-a venit Dianei din necesitate.

„Lucram în domeniu şi mă gândeam de ce probleme m-am tot lovit. Proiectarea pantofilor dura foarte mult, în primul rând. Aveam nevoie de un concept, aveam nevoie de proiectare şi îmi lipseau croitorii. Mă cramponam tot timpul la faza de croit pentru că aveam nevoie de cuţite de ştanţă, care erau foarte scumpe“, mărturiseşte designerul.

Diana a identificat problemele cu care se confrunta studioul de design şi ştia că nu are cui să se adreseze pentru a le rezolva. „Vroiam să nu mă mai ocup eu de ele. Vroiam să mă adresez unei firme care să îmi garanteze timp de execuţie, un preţ fix, care este foarte important în producţia de încălţăminte, iar toate etapele să fie respectate“, spune Diana.

În 2006, Diana a plecat de la firma de încălţăminte şi accesorii unde lucrase şi după terminarea facultăţii. „Mi-am creat documentaţia necesară pentru a accesa nişte fonduri pentru că vroiam să fac un studio care să încorporeze tot procesul, de la idee şi până la produsul final. A fost foarte greu la început, deoarece am venit cu ceva ce nu existase până atunci, iar oamenii se speriau de tot ce era nou“, explică designerul.

În acelaşi an, Diana a realizat proiectul studioului, care ia fost aprobat în toamnă. „Aveam nevoie de un utilaj de înaltă tehnologie şi de un soft. Softul de proiectare şi multiplicare a tiparelor costa 12.500 de euro, iar utilajul care nu mai necesita cuţite de ştanţă costa, cu totul, 100.000 de euro. Am reuşit să obţin o subvenţie de 50.000 de euro de la stat şi am mai pus de la noi aproape 30.000 de euro. Am mai luat un credit de peste 20.000 de euro. Iar în noiembrie 2006, ne-a fost livrat şi utilajul“, îşi aminteşte Diana.

Diana a primit ajutor de la soţul ei, după eşecul suferit la concursul Ciel Awards, când s-a clasat pe locul patru. „M-am trezit cu un utilaj venit, neştiind să-l folosesc, neştiind să folosesc nici softul. Închiriasem un spaţiu pe trei luni de zile, dar nu aveam bani să amenajez spaţiul sau să angajez oameni. Nu aveam bani de nimic, deoarece pierdusem acest concurs“, explică Diana.

Soţul ei, Marius, a sprijinit-o şi i-a oferit banii de care avea nevoie pentru a porni afacerea. „El a avut o reţea de internet pe care a vândut-o, iar banii pe care i-a obţinut din vânzare i-a investit în afacerea mea“.

Îi consiliază pe producătorii de încălţăminte

Cele patru servicii oferite de studioul Dianei sunt consultanţă, proiectare, multiplicare tipare şi croit. „La început am mers pe ideea de creaţie, de artă, de a face lucruri frumoase, dar ne-am dat seama că partea de creaţie nu interesează pe nimeni, deoarece producătorii vroiau să copieze modele unii de la alţii, aşa că am rămas primul studio care oferă consultanţă şi ajutor în producţie“, încheie Diana.


Profil Diana Cazacu

Născută: 5 august 1981, Tecuci
Studii: Liceul de Artă „Dimitrie Cuclin“ din Galaţi, secţia pictură; Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti
Profesie: Este designer
Familie: Este căsătorită

Ce-i place
„Mie îmi place viaţa!“, spune Diana zâmbind. „Îmi place la nebunie să gătesc. Asta este aşa, ca o relaxare. Eu şi soţul meu ne batem pe bucătărie. Îmi place să citesc şi să mă uit la filme. Îmi place foarte mult să învăţ! Dacă aş putea, toată viaţa nu aş face altceva decât să învăţ, asta mi se pare o maximă! Aş învăţa orice fel de lucru sau activitate“, povesteşte tânăra.

Ce nu-i place
„Nu-mi plac oamenii trişti. Nu îmi plac oamenii proşti şi nesimţiţi. Nu îmi place mizeria. Mie îmi este foarte greu deoarece sunt foarte dezordonată de felul meu, dar, în schimb, iubesc ordinea. Şi îmi dau seama că în afara ordinii nu există pace, nu există linişte, nu există nimic bun. Unde este ordine, este bine“, mai spune Diana.

Întrebări şi răspunsuri:

Cum ţi-a venit ideea de a le oferi producătorilor de încălţăminte servicii de consultanţă?
Ideea mi-a venit pentru că nu îmi plăcea ceea ce vedeam în jurul meu, în magazine, iar consultanţa era singurul lucru din procesul de producţie pe care puteam să-l fac externalizat.

Cât de importantă este relaţia cu clienţii pe care îi consiliezi?
Este foarte important să înţelegi exact ce fac producătorii, adică cui se adresează. Unii produc încălţăminte pentru persoanele de vârsta a treia, alţii fac încălţăminte pentru copii, alţii fac încălţăminte pentru bărbaţi sau pentru femeile independente. Dacă eu înţeleg foarte bine cui se adresează, atunci pot să adaptez trendurile internaţionale la piaţa autohtonă şi la publicul lor. Acesta este cel mai important capitol unde eu îi pot ajuta şi unde îi pot sfătui ce să aleagă.