Arhitectura din nordul Capitalei, un fleac pentru primărie. OAR acuză Municipalitatea de distrugere a valorilor istorice

Autorităţile doresc să modernizeze nordul Capitalei, cu sacrificiul arhitecturii, al istoriei şi al spaţiilor verzi, susţin arhitecţii. Proiectul include pasaje, parcări şi un mall subteran.

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) Bucureşti, Mircea Ochinciuc, acuză Primăria Capitalei de ruinarea zonei de nord a oraşului. „Municipalitatea vrea să pseudo-modernizeze Capitala, distrugând valorile istorice şi arhitecturale, spaţiul verde, promenadele şi pistele pentru biciclişti", afirmă Mircea Ochinciuc.

Este vorba despre construirea a trei pasaje auto care au rolul de fluidizare a traficului, însă care „ruinează Bulevardele Kiseleff, Prezan şi Aviatorilor", spun urbaniştii.

Reprezentanţii OAR se luptă pentru a proteja cele trei bulevarde istorice, unde Primăria Capitalei intenţionează să construiască trei pasaje auto pentru care se va excava masiv în zonă, desfiinţând trotoare, piste pentru biciclete, vegetaţie, dar şi intrarea în parcul Herăstrău de la Charles de Gaulle. Lucrările nu iau în calcul istoria şi arhitectura bulevardelor, dar mai ales încurajează traficul auto rapid din nord spre centrul Capitalei, aducând oraşul cu zeci de ani în urmă comparativ cu alte capitale europene, unde edilii au dezvoltat şosele de centură pentru a fluidiza traficul şi pentru a proteja centrele istorice.

Mall subteran de 8.000 de metri pătraţi

Lucrările presupun construirea unor rampe de intrare a maşinilor în pasaje cu lungimea de 400 de metri fiecare. Pe toate cele trei bulevarde se vor construi rampe de intrare şi ieşire (câte două pe ambele sensuri), cumulând aproape cinci kilometri. Proiectul este legat de construcţia parcării subterane de la Charles de Gaulle, căreia i se va alătura un mall subteran cu o suprafaţă de 8.000 de metri pătraţi.

„Problema arhitecţilor şi a istoricilor nu este nici parcarea şi nici mall-ul subteran, acestea neavând încă avizul comisiei din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT). Problema este faptul că se construiesc aceste pasaje care, pe lângă efectul profund distructiv, nici măcar nu sunt necesare. Cu toate acestea, menţionăm că nu există lucrare subterană fără efecte la suprafaţă. Există spaţii la Charles de Gaulle unde înălţimea elementelor vizibile din suprateran vor ajunge şi la patru metri", a declarat Mircea Ochinciuc.

OAR Bucureşti a realizat un amplu studiu istoric pentru a demonstra faptul că bulevardele Aviatorilor, Kiseleff şi Prezan fac parte dintr-un  ansamblu istoric clasa A, de importanţă naţională. Aceste bulevarde au fost declarate, în trecut, zonă protejată, însă prevederile legale în legătură cu ceea ce presupune o zonă protejată sunt extreme de vagi. „Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a declinat însă clasarea şi a acordat aviz favorabil construirii pasajelor, invocând motive care nu sunt reale. Astfel, Ministerul Culturii a menţionat, într-o justificare minimală, faptul că această clasare ar îngreuna accesul companiilor care administrează reţele de apă şi electricitate. Un fapt inexact, întrucât legea stipulează clar că acest tip de intervenţii au un regim special şi că se pot desfăşura în condiţii normale chiar şi pe un bulevard clasat ca monument istoric", argumentează arhitecţii. 

Parteneriat public-privat pentru reamenajarae zonei

Primăria şi-a exprimat intenţia de a realiza aceste proiecte în regim de PPP (parteneriat public-privat), prin care aproximativ 60 de milioane de euro sunt alocaţi din bugetul Municipalităţii, iar alte 40 de milioane de euro provin din fondurile unui investitor privat, afirmă urbaniştii. Mai mult, proiectele au fost generate de un studiu de circulaţie, şi nu de un studiu de urbanism.

„Acest lucru demonstrează o lipsă totală de viziune pe termen lung, de aliniere la ceea ce alte capitale europene implementează de ani de zile: fluidizarea traficului prin inele de centură care să faciliteze accesul către toate puntele din centrul oraşului şi descurajarea traficului intens prin centrele istorice. Experienţa a dovedit că încurajarea traficului nu face decât să genereze şi mai mult trafic", a completat arhitectul Mircea Ochinciuc.

„Şoseaua Kiseleff şi Bulevardul Aviatorilor nu sunt simple căi de circulaţie, ci artere cu o semnificaţie specială pentru capitala României", a precizat preşedintele OAR Bucureşti.

După modelul bulevardelor din metropolele europene, ele au fost amenajate pe parcursul secolului al XIX-lea. Apoi, în primele decenii ale secolului XX, au reprezentat axe urbane ce făceau legătura între oraş şi zona verde din nord, urmând o concepţie artistică în care aliniamentul de arbori şi masivul vegetal joacă un rol esenţial, susţin urbaniştii. În plus, arhitecţii au menţionat că străinii care au vizitat Bucureştiul au spus că intrarea dinspre nord este „spectaculoasă, demnă de o capitală europeană".