Cât costă şi unde puteţi divorţa cât mai rapid
0Cuplurile care doresc să îşi încheie căsnicia pot merge în instanţă, la mediator, la notar sau la primărie. În cazul în care cuplul are copii minori, divorţul este decis doar de instanţa abilitată. Cei care doresc să divorţeze aleg metoda care se pliază cel mai bine pe particularităţile cazului şi care presupune cele mai mici taxe şi cel mai puţin timp pierdut pe drumuri.
Potrivit legislaţiei aflate în vigoare, braşovenii care doresc să divorţeze, pot face acum acest lucru direct la primărie, fără să mai treacă prin diferite termene fixate de instanţă. La Primăria Braşov, tariful unui divorţ este de 300 de lei pentru fiecare caz în parte, fără alte taxe suplimentare. „Procedura este simplă şi destul de ieftină. De la începutul anului până acum s-au desfăcut 48 de căsnicii. În principal, cei care apelează la noi spun că fac acest lucru din cauza costului redus", a declarat George Roşca, reprezentantul Primăriei Braşov.
La primărie pot divorţa soţii care au ajuns la o înţelegere în prealabil şi care nu au alte pretenţii unul faţă de celălalt.
Medierea, înţelegere în afara instanţei
Dacă divorţul este mai complicat, cuplurile pot apela la notar sau la mediator. La cabinetul notarial, taxa pentru un dosar de divorţ este de de 500 de lei. Sunt puţini braşoveni care au auzit însă că pot divorţa direct la notar. „Oamenii, nici măcar cei cu un grad mai ridicat de cultură, nu prea ştiu că au această posibilitate, de a apela la notar pentru divorţ. Marele avantaj al operaţiunii desfăşurate în acest fel este câştigul de timp. La notar, totul este matematic. Dacă în alte părţi se poate estima o anumită perioadă, care ajunge apoi să se depăşească, la notar, divorţul durează fix 30 de zile", a explicat notarul Elena Bătrânu, din Braşov.
Taxa mediatorului este de 400 de lei, iar clienţii pot întocmi cu ajutorul acestuia atât partajul, cât şi programul de vizită al copilului. O şedinţă de mediere durează două, trei ore şi rezolvă, de obicei, orice problemă dezbătută în mod normal în instanţă.
Cei care apelează la metoda clasică de desfacere a căsniciei trebuie să apeleze la sprijinul unui avocat. Onorariul acestuia porneşte de la 700 de lei, de client, şi creşte în funcţie de complexitatea dosarului.
Avantajele medierii
În ziua de astăzi, majoritatea conflictelor ajung în sălile de judecată, unde justiţiabilul pierde timp, bani, iar rezultatele nu pot fi întotdeauna cele aşteptate. Mai mult decât atât, câştigarea unui proces nu duce la stingerea conflictului dintre părţi, ci dimpotrivă, acesta este escaladat. Cei care au pierdut, nu vor să accepte înfrângerea şi încurajaţi de cele mai multe ori de avocaţi continuă procesul prin formularea de noi căi de atac. Într-o asemenea situaţie, medierea reprezintă cea mai rapidă şi eficientă modalitate de rezolvare a unui conflict.
Consider că medierea poate fi o soluţie viabilă pentru prevenirea şi reducerea supraîncărcării cu dosare a organelor jurisdicţionale. În acest fel, procurorii, judecătorii se vor concentra pe cauzele cu adevărat importante, fără a-şi risipi energia şi timpul în dosare relativ simple. Pentru aceasta, organele judiciare trebuie să încurajeze părţile să apeleze la mediatori atât la începutul procedurii, cât şi în orice alt stadiu al acesteia.
În România, cadrul legal, creat pentru funcţionarea instituţiei medierii, îl reprezintă Legea nr.192/2006 modificată prin Legea nr.370/2009, Ordonanţa nr.13/2010, iar din 26 noiembrie 2010 şi Legea nr.202/2010 denumită şi Mica reformă în justiţie.
Potrivit art.6 din Legea 192/2006, modificată, atunci când se confruntă cu un caz pretabil la mediere, organele judiciare şi arbitrale, precum şi alte autorităţi cu atribuţii jurisdicţionale au obligaţia să informeze părţile asupra posibilităţii şi avantajelor folosirii procedurii medierii şi le îndrumă să recurgă la această cale pentru soluţionarea conflictelor dintre ele.
Desigur, nimic nu împiedică ca o asemenea procedură de informare să înceapă, chiar din momentul depunerii acţiunii la registratura instanţei organelor abilitate sau a ceea ce ar implica luarea unor decizii administrative de către conducerea instanţei sau parchetelor cu privire la organizarea unui punct de informare pentru mediere.
Este evident că procurorul ori judecătorul, ori lucrătorul de poliţie judiciar, o dată cu informarea, trebuie să indice părţilor, locul unde se pot găsi mediatorii, respectiv să le îndrume către locul unde este disponibil Tabloul mediatorilor la sediul instanţelor şi parchetelor, pe internet (www.just.ro, www.cmediere.ro, www.unmrbv.ro ).
Potrivit art.2 din Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, cu modificările ulterioare, părţile, persoane fizice sau persoane juridice, pot recurge la mediere în mod voluntar, înainte sau după declanşarea unui proces în faţa instanţelor competente, convenind să soluţioneze pe această cale orice conflicte în materie civilă (partaj, moşteniri, pretenţiii), comercială (somaţii de plată, pretenţii, obligaţii contractuale), de familie (divorţ, împărţirea bunurilor, încredinţarea minorului, pensie de întreţinere, etc), în materie penală (când este necesară plângerea prealabilă pentru declanşarea urmăririi penale), precum şi în alte materii, cum ar fi în domeniul protecţiei consumatorului, protecţiei drepturilor omului, protecţiei mediului, in cazurile de malpraxis, precum şi alte dispute care privesc drepturi cu privire la care părţile pot dispune.
Parţle prin apelarea la procedura medierii, părţile îşi aleg singure mediatorul, iar printr-o şedinţă de mediere de până la maxim 3 ore, părţile decid soluţia cu sprijinul mediatorului într-un cadrul confidenţial şi dă posibilitatea restabilirii bunelor relaţii cu cealaltă parte, beneficiiind de economie de timp şi bani, iar taxa de timbru se recuperează integral la solicitarea acestora.
Soluţia părţilor se consemnează într-un acord de mediere care su supune instanţei de judecată pentru incuviinţarea acestuia sau notarului public pentru autentificare. Acordul de mediere produce efecte juridice.
La Brasov, primul acord de mediere a fost incuviinţat de către instanţă în luna noiembrie 2010 şi a avut ca obiect desfacerea căsătoriei cu copii monori şi toate accesoriile aferente divorţului.
În anul 2011 primul acord de mediere ce are ca obiect partajul bunurilor comune a fost încuviinţat la data de 5 aprilie 2011, părţile beneficiind în aceste sens de recuperarea taxei de timbru integral, onorariul poate fi suportat de ambele părţi în mod egal sau cum decid acestea.
Intr-o şedinţă de mediere de aproximativ 2 ore, părţile asistate şi de avocaţi şi-au rezolvat stingerea conflictului intr-un mod elegant, confidenţial şi eficient păstrând relaţiile bazate pe încredere şi respect reciproc.
„Este evident că medierea a fost gândită ca o alternativă la justiţia clasică în scopul degrevării instanţelor de judecată, de volumul mare de activitate al acestora. Medierea vine în spijinul acestora, având o contribuţie directă la reducerea cheltuielilor pe care statul trebuie să le suporte şi în final, noi toţi justiţiabilii, pentru a pune în funcţiune aparatul judiciar, şi mai ales cauzele minore, care nu sunt deloc puţine.
Pentru justiţiabili medierea reprezinta soluţia alternativă de închidere a conflictului în timpul cel mai scurt, într-un mod elegant şi eficient - în condiţii de confidenţialitate, cu costuri reduse, iar cu ajutorul mediatorului - neutru şi impartial - ajută persoanele aflate în conflict să lucreaze în mod activ, pentru ajungerea la o soluţie, care să satisfacă nevoile tuturor, şi nu aşteaptă pasiv o soluţie impusă de un terţ, respectiv de o instanţa de judecată.
Ai aflat ceva interesant, ai pozat sau ai filmat? Scrie-ne pe brasov@adevarul.ro!
Pentru ultimele noutăţi din Braşov, click pe poza de mai jos:
