Biserica Neagră, cel mai vizitat lăcaş de cult din România. Catedrala Evanghelică din Sibiu şi Biserica Fortificată din Prejmer completează podiumul

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Biserica Neagră este cel mai mare lăcaş de cult gotic din sud estul Europei. FOTOSimona Suciu
Biserica Neagră este cel mai mare lăcaş de cult gotic din sud estul Europei. FOTOSimona Suciu

Potrivit datelor statistice oficiale, Biserica Neagră a fost vizitată anul trecut de 285.000 de turişti şi este cel mai vizitat lăcaş de cult din România. Pe locul al doilea este Catedrala Evanghelică din Sibiu cu 115.000 de vizitatori şi Biserica Fortificată din Prejmer, singura din România care a primit trei stele în Ghidul Michelin.

Biserica Neagră este cel mai vizitat lăcaş de cult din România, dar şi cel mai fotografiat. A avut în 2016, 285.000 de vizitatori plătitori de bilet. Edificiul are la active mai multe recorduri şi o istorie bogată, fapt care o face atractivă pentru turişti.

Biserica Neagră este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei, măsurând 65 de metri înălţime, 89 de metri lungime şi 38 de metri lăţime. Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale, ci şi prin faptul că aici se află cel mai mare clopot din România, un clopot din bronz care cântăreşte 6.300 de kilograme. Acesta a fost făurit în 1858 de către meşterul Johann Andraschowsky din Cluj.

O altă piesă unicat este orga Buchholz care are aproape 200 de ani. A fost construită în anul 1839 de Carl August Buchholz. Instrumentul nu a fost modificat absolut deloc, astfel că sunetul este unul de excepţie. Clapele sunt acoperite cu fildeş, cele superioare sunt din lemn de abanos, iar numerele celor 76 de registre sunt inscripţionate pe porţelan şi acoperite cu sticlă. Orga are 3.993 de tuburi distribuite pe 84 de rânduri, patru manuale şi un pedalier. Cel mai mare tub are nouă metri, cel mai mic tub are doi metri. Orga mecanică Buchholz, din Biserica Neagră, este cea mai mare orgă funcţională din sud-estul Europei şi este unică. 

Biserica Neagră de astăzi se înalţă pe locul unei biserici romanice mai vechi din secolul al XIII-lea. Construcţia ei a început în anul 1383, când Braşovul se afla într-o perioadă de puternică dezvoltare culturală şi economică. În momentul finalizării ei, în anul 1477, parohia braşoveană, la acea dată de rit catolic, a primit hramul Sfintei Maria. În prezent, Biserica Neagră aparţine cultului Evanghelic.

De-a lungul timpului biserica a fost afectată de mai multe cutremure, iar devastatorul incendiu din 21 aprilie 1689 a distrus-o aproape în totalitate. Focul a cuprins biserica parohială, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. Credincioşii au reuşit să strângă fondurile necesare şi să înceapă reconstrucţia edificiului. Lucrările de renovare extinse care au conferit interiorului un aspect baroc, au durat mai bine de 30 de ani, fiind încheiate în 1722, când a avut loc o nouă inaugurare. Biserica Neagră a fost refăcută cu ajutorul unor meşteri veniţi din oraşul Danzig (actualul Gdansk, Polonia), pentru că meşterii locali nu ştiau cum să închidă bolţi de dimensiuni atât de mari. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră, iar culoarea exterioară cenuşie a fost păstrată.  

Pe locul al doilea în top se află Catedrala Evanghelică din Sibiu cu 115 vizitatori. Şi acest edificiu are o istorie de secole. Începând cu secolul al XIII-lea şi până în prima jumătate a secolului al XVI-lea această construcţie a fost transformată pas cu pas într-un monument arhitectonic gotic. Apoi catedrala a câştigat şi mai mult spaţiu prin construirea aşa numitei ferule în partea de vest şi transformarea ei într-o biserică hală cu mai multe nave de aceeaşi înălţime prin etajarea navei sudice. Complexul de clădiri din curtea bisericii, care astăzi nu mai există, a fost ridicat în Evul Mediu şi a cuprins în perioada sa de înflorire, în afara bisericii, alte patru capele. În afară de acestea, mai existau în cetatea fortificată numeroase biserici şi mânăstiri.  Până la trecerea Sibiului şi apoi a întregii naţiuni săseşti în 1545 la credinţa luterană, atât biserica cât şi întregul oraş erau catolice. Din această perioadă s-au păstrat până astăzi obiecte valoroase, precum cristelniţa din bronz, un altar mare poliptic precum şi pictura monumentală a lui Johannes von Rosenau, situată pe peretele de nord a corului şi care înfăţişează răstignirea lui Isus. 

Singura fortificaţie cu trei stele în Ghidul Michelin

Pe locul al treilea în top se află Biserica Fortificată din Prejmer cu  65.000 de turişti. Cetatea Prejmer este singurul obiectiv turistic din România care a primit trei stele în Ghidul Verde Michelin, destinat turismului. Biserica Neagră din Braşov a mai primit două stele, iar tot aceeaşi distincţie o are şi capitala.

Cetatea a fost construită în 1211 de către Cavalerii Teutoni, în stil gotic şi este înscrisă pe lista patrimoniului cultural modial UNESCO. Pentru a se apăra de invaziile turceşti, locuitorii aşezării, la origine saşi, construiesc în secolul al XV-lea zidurile Cetăţii Ţărăneşti. Cetatea are forma unui cerc care înconjoară Biserica Evanghelică, ziduri înalte de 12 metri şi groase de 3-4 metri. Cetatea a fost atacată de 50 de ori de turci. Se spune că cetatea a picat o singură dată în mâinile duşmanilor, dar doar pentru că veniseră ca prieteni, iar după ce au pătruns în cetate s-au transformat în cuceritori.

Biserica adăposteşte unul dintre cele mai vechi altare din Transilvania, pictat în secolul al XV-lea, dar şi multe alte atracţii unicat. Cetatea Prejmer este cea mai veche biserifică fortificată din Ţara Bârsei. Una dintre atracţii este stuparul de cămăruţe care este unic. Sunt practic 274 de încăperi mici, câte una pentru fiecare familie din sat. Numărul camerei era acelaşi cu al casei, de aceea toate sunt numerotate. Aici se adăposteau oamenii în cazul unei invazii. De asemenea Drumul Străjii pe lângă zidurile cetăţii este foarte bine păstrat, iar în cazul altor fortificaţii el nu mai există. Mai este şi Orga Morţii, practic o scândură cu cinci puşti pe o parte şi cinci pe alta, care se rotea şi devenea o adevărată mitralieră. Era folosită atunci când cetatea era atacată.

Cetatea Prejmer este printre puţinele obiective turistice care nu au fost distruse de comunişti. Între 1960 şi 1973, statul român, inclusiv Ceauşescu cu mâna lui, a semnat o investiţie de 18 milioane de lei. pentru restaurarea ei. Din 1992 cetatea aparţine Fundaţia Saşilor Transilvăneni.  

Braşov



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite