A dat condeiul de jurnalist pe acul de cusut. Creaţiile ei vestimentare sunt cerute în întreaga lume
0
Mihaela Cojocariu a renunţat la jurnalism pentru maşina de cusut şi creează rochii care se vând în întreaga lume. Americanii i-au remarcat creaţiile şi i-au cerut să facă un costum pentru un film horror-fantasy
Încă de când a apărut în presa braşoveană, toată lumea îi aprecia ţinutele originale, care îi trădau şi personalitatea. Fire prietenoasă şi romantică, nu putea să nu pună în îmbrăcămintea pe care o purta şi pe care şi-o făcea singură o notă de romantism. Nu mai puţin de 17 ani s-a folosit de condei ca să-şi câştige existenţa, dar, în 2019 a decis că pasiunea vieţii ei trebuie să fie şi meseria pentru care să se trezească în fiecare dimineaţă cu maximă nerăbdare.
„Încă de mică îmi plăcea foarte mult să fac costume pentru păpuşi. Le îmbrăcam cu rochii cusute de mine şi era pasiunea mea. Mai târziu, în liceu, am început să-mi fac singură îmbrăcămintea. Dintotdeauna am fost pasionată de perioada medievală, cu cavaleri şi domniţe, prinţi şi prinţese şi, atunci, creaţiile mele au fost inspirate de această perioadă. În acelaşi timp, mi-a plăcut şi partea de fantasy, tot ce este stilizat, astfel că a ieşit o combinaţie interesantă”, povesteşte fosta jurnalistă Mihaela Cojocariu.
Pasiunea a determinat-o să deprindă tainele acestei meserii încă de când era acasă, la Sibiu, dar a fost nevoită să reia totul de la capăt, mai târziu. „Am făcut un curs de 3 luni de croitorie în Sibiu. Între timp, pentru că nu am exersat, nu aveam maşină de cusut, s-au cam dus toate cunoştinţele acumulate acolo. Am învăţat, practic, de la zero, singură. M-am mai inspirat şi din tiparele de croitorie, am înţeles cam cum este, şi după aceea am început să le adaptez după propriile mele idei şi am început, practic, să inventez propriile tipare”, a explicat Mihaela cum a ajuns să facă rochiile atât de apreciate.
Nu avea curajul să îşi schimbe cariera
Până în 2019, creaţiile vestimentare erau doar o pasiune, iar Mihaela îşi câştiga existenţa ca jurnalist. A lucrat mai întâi la radio, la Sibiu, după care s-a mutat şi a devenit reporter la un ziar local din Braşov, iar, de mai mulţi ani, era corespondent al unei agenţii de presă. În urmă cu doi ani, a renunţat la condei şi a apucat cu amândouă mâinile capătul acului de cusut.
Prima dată când a plecat din Sibiu a petrecut o scurtă perioadă la Bucureşti, după care a revenit acasă, iar, la scurt timp, s-a stabilit la Braşov, la jumătatea primului deceniu al anilor 2000. Cu cât trecea timpul, creaţiile proprii din domeniul vestimentar au devenit tot mai numeroase şi tot mai reuşite.
„Am început să creez mai serios în Braşov, deşi şi în Bucureşti a fost foarte interesant când m-a oprit o doamnă pe stradă să mă întrebe de la ce casă de modă mi-am luat ţinuta cu care eram îmbrăcată. Cred că prin 2010 mi-am cumpărat prima maşină de cusut, când deja făcusem mai multe rochii. Cât am fost copil, deşi eram talentată, coseam de mână totul, părinţii mei nu mi-au făcut cadou o maşină de cusut”, spune creatoarea.
A ales jurnalismul şi, deşi avea suficient talent, simţea că face parte dintr-o altă lume. Cum Braşovul este un judeţ plin de cetăţi medievale, biserici fortificate din Evul Mediu şi cu numeroase festivaluri care amintesc de acea epocă, nu rata niciunul dintre acestea şi se bucura să vadă ţinutele domniţelor care însufleţeau festivalul.
În cele din urmă, pasiunea a învins
„Abia aşteptam să termin treaba de jurnalist ca să mă pot apuca de pasiunea mea. Mi-am dat seama că nu mai pot să-mi împart timpul pentru amândouă, aşa că am decis, cu toate riscurile, să pornesc pe această cale. Eu deja lucram în paralel, aşa că nu m-am aruncat cu capul înainte”, a mai povestit creatoarea.
I-a fost greu doar o foarte scurtă perioadă, până când şi-a intrat în ritm. Creaţiile sale ajungeau şi pe un site de produse hand-made, unde sunt lucrări din lumea întreagă, aşa că au fost văzute la Hollywood. „Am ajuns să vând în afara ţării pe un site de hand-made-uri. Americanii au văzut creaţiile mele, mi-au trimis o poză şi chiar secvenţe din filmul pe care doreau să-l toarne, mi-au dat măsurile actriţei, am şi conversat cu tipa respectivă şi am făcut rochiţa pentru filmul horror-fantasy”, spune Mihaela.
Atrasă de cinematografie, Mihaela visează să obţină un contract permanent cu un studio de filme. „Simt că mi s-ar potrivi să fac creaţii pentru filme. De fapt, anul trecut, în pandemie, mă gândeam chiar să fac un master de costume-designer. Eu nici nu m-aş numi tocmai designer vestimentar, ci designer de costume, pentru filme. Practic, ei mi-ar da o anumită temă, mi-ar spune cum trebuie să îmbrac personajul şi eu l-aş îmbrăca în aşa fel încât să se potrivească hainele cu caracterul lui, cu povestea lui şi cu acţiunea filmului”, a explicat fosta jurnalistă.
Mihaela se simte mult mai fericită de când îşi dedică mai tot timpul pasiunii sale. „În 2019, am renunţat la jurnalism şi de atunci mă simt liberă. Mi se pare că mi se potriveşte ce fac acum. Mi se potrivea de multă vreme, dar cred că nu am avut eu curajul să merg pe drumul acesta mai devreme. Dar, mai bine mai târziu decât niciodată”, este de părere designerul.
Costumele de film, principalul obiectiv al Mihaelei
Cei mai mulţi dintre clienţii Mihaelei sunt de peste hotare, pentru proiecte fotografice sau festivaluri de reconstituire istorică. Are şi ţinute casual, în care broderia este semnătura sa. Totuşi, în prezent, piesa de rezistenţă a colecţiilor o reprezintă uniforma de asistentă medicală din Al Doilea Război Mondial.
Mai este şi creaţia care a fost trimisă în SUA pentru filmul horror-fantasy, dar şi o creaţie de care e tare mândră. O numeşte „iubita lui Dracula” şi a fost purtată de Alexandra Stroe, care a reprezentat România, în 2019, la un concurs de frumuseţe din Polonia, la secţiunea „brand de ţară”.
„Este o ţinută la care am lucrat 2 săptămâni în şir, contra cronometru. De obicei, la o asemenea ţinută sau la un concurs de asemenea anvergură, o echipă lucrează cu luni înainte, cu un an înainte. E făcută din catifea de bumbac, în mare parte, şi foarte multă dantelă şi mărgeluţe pe care le-am cusut manual. Ţinuta are un body, o fustă crinolină lungă, are un corset, guler înalt din dantelă şi o pelerină care a fost pictată de doi artişti braşoveni, Dragoş şi Odette, care îmi sunt prieteni foarte dragi”, a adăugat Mihaela Cojocaru.
Creatoarea spune că o creaţie simplă îi ia cam trei zile sau, dacă se concentrează mai mult asupra ei, chiar două zile. Rochiile medievale mai complexe pot fi făcute chiar şi în trei săptămâni, iar metodele pe care le foloseşte pentru realizarea creaţiilor sale sunt cele clasice, cu tipare, cretă şi foarfecă.
Vă mai recomandăm să citiţi:
Se încarcă comentariile...
