Galerie Foto: Sunt cei mai renumiţi colindători şi urători de profesie (Reportaj)

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De 21 de ani, un grup de bărbaţi din comuna brăileană Ciocile face carieră din colindat şi urat pe la casele oamenilor. Născuţi şi crescuţi în cea mai îndepărtată comună de oraş, la o sută de kilometri, colindătorii din Ciocile n-au precupeţit nimic şi au îmbrăcat straiele populare cu religiozitate, fiind cel mai tradiţional grup de acest gen din judeţ.

Fiecare dintre ei are o meserie, însă mai scot bănuţi, nuci, colaci şi mere şi de sărbători. Primăriile din toată ţara îi invită la festivalurile populare şi astfel îşi rotunjesc binişor veniturile.
La început, şi-au zis „Grâuşorul", după numele plantei care le umple ogoarele, iar acum îşi spun ca în colind: „La lină fântână".


Repertoriu unic


În timp, componenţa grupului s-a mai schimbat, însă niciodată aceştia nu au renunţat la colindat şi urat, nici măcar atunci când vreunul dintre cei vârstnici a plecat la cele veşnice sau vreun tânăr şturlubatic a luat drumul străinătăţii.
Cei 15 bărbaţi din comuna brăileană Ciocile, de la fecior de 25 de ani, până la moşneag de 70, colindă cât e iarna de lungă şi îmbracă în fiece zi de sărbătoare straie autentice româneşti. De Ziua Unirii sunt la Iaşi, de Ziua Naţională, la Alba Iulia.
Sunt colindători cu ştaif care îi colindă întâi pe gospodarii din comuna lor şi apoi bat ţara în lung şi-n lat, ajungând chiar şi până la Guvern, Parlament, preşedinte.

image
image

Colindă în ţară şi în afara ţării din 1990 şi fac asta din pasiune. Întrebat dacă mai este rentabil să colinzi în ziua de azi, liderul grupului, profesorul de muzică Gheorghe Ciucă ne-a spus că principala satisfacţie este bucuria de a cânta şi de a ura de bine peste tot pe unde sunt invitaţi.
„Bineînţeles că facem şi bani, dar nu pentru asta mergem să colindăm, ci pentru a aduce bucurie oamenilor care ne deschid uşa, care vor să ne primească", ne-a povestit Gheorghe Ciucă. Au 60 de casete cu înregistrări de la spectacole.
Au un reportoriu unic, inspirat din Vechiul Testament, pe care singuri îl adaptează şi-i dau glas cum numai ei ştiu s-o facă.
„Singuri îşi cos straiele, singuri îşi compun repertoriul şi se organizează. Ei din asta trăiesc", ne-a spus Maria Puşcaciu, de la Centrul brăilean de Creaţie.

image


După 21 de ani


Anul aceasta s-au împlinit 21 de ani de când grupul de colindători din comuna Ciocile le încântă auzul românilor şi nu numai. Grupul a luat fiinţă pe 10 decembrie 1990, sub numele de „Grâuşorul", 10 ani mai târziu schimbându-şi denumirea în „La lină fântână", titlul unui colind din repertoriu.
Cu ocazia aniversării a două decenii de existenţă, colindătorii se şi-au lansat primul CD din carieră.
„Majoritatea membrilor care alcătuiesc acum grupul sunt foştii mei elevi. I-am adus lângă cei bătrâni, membrii fondatori ai grupului, iar ei au învăţat colindele din mers pe măsură ce ceilalţi s-au retras", a declarat Gheorghe Ciucă, liderul grupului.

image

Repertoriul-bază este format din şase colinde specifice localităţii Ciocile, care nu se interpretează în alte părţi. În cei 21 de ani, grupul a participat la foarte multe festivaluri şi spectacole din ţară, dar şi din străinătate.
„Am fost la Sighetul Marmaţiei de patru ori, la Iaşi de două ori, la Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Bucureşti, Buzău, Slobozia, Galaţi şi Brăila. De asemenea am fost invitaţi în Franţa de două ori şi în Republica Moldova de trei ori. Acolo am fost primiţi foarte bine", ne-a mai spus liderul grupului.
De Anul Nou
An de an, colindătorii din Ciocile străbat ţara în lung şi-n lat, acolo unde sunt doriţi pentru a rosti urări de Anul Nou. În ultimele zile ale anului, colindătorii vor fi la Bucureşti şi Iaşi, de unde se vor întoarce apoi la Ciocile.
În dimineaţa Ajunului, la Căminul Cultural, vor interpreta colindul „Brezaia", apoi vor pleca să colinde din nou prin sat.
În Ciocile se păstrează de ani de zile un anume obicei de a colinda. „În seara de Ajun, câte cinci - şase cete de colindători, flăcăi îmbrăcaţi în costume naţionale colindă Pluguşorul. Ei umblă cu nişte roţi cu păpuşi, trase de cai, acele roţi simbolizând, fiecare, roata vieţii", ne-a povestit prof. Gheorghe Ciucă.
Atunci când nu cântă colinde, grupul interpretează cântece populare şi patriotice.
„În restul anului cântăm cântece populare şi patriotice. Am fost de trei ori invitaţi la Alba Iulia la Ziua Naţională", ne-a mai spus prof. Gheorghe Ciucă.

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite