FOTO Cum s-a schimbat Brăila în ultimii 25 de ani. Zeci de mii de locuri de muncă pierdute şi străzi asfaltate pe bani europeni
0
După revoluţia din decembrie 1989, Brăila a cunoscut o evoluţie în anumite domenii, în altele a stagnat, iar din anumite puncte de vedere a regresat palpabil.
Cea mai evidentă involuţie a Brăilei este în domeniul industrial. Din multele fabrici care funcţionau aici pe vremea regimului comunist au mai rămas doar câteva funcţionale, şi acelea la o capacitate mult redusă. Înainte aveam întreprinderea de excavatoare „Progresul”, combinatul chimic de la Chiscani, fabrica de plăci aglomerate din lemn şi mobilă „PAL”, „Laminorul”, Şantierul Naval, fabrica de ciment „Stânca”.
Acum, „PAL” nu mai există, de „Stânca” s-a ales praful şi pulberea, după ce a fost demolată ca să facă loc unui supermarket, din combinatul chimic au mai rămas doar câteva hale „jumulite” de toate componentele metalice, furate şi vândute la fier vechi. Din „Laminorul” mai funcţionează o singur secţie, la „Progresul”, devenit între timp „Promex”, a mai rămas tot la fel, o secţie – două, iar la Şantierul Naval, privatizat şi vândut periodic, de la coreeni la norvegieni sau de la norvegieni la italieni, se mai fabrică sporadic doar corpuri de navă, nu nave oceanice complet echipate, cum se făceau înainte.
La mijlocul anilor '90, când oficialii de la Bucureşti au decis că industria brăileană nu este eficientă şi au dat startul disponibilizărilor, mii de oameni au ieşit în stradă, în cadrul unor mişcări sindicale fără precedent. În ciuda protestelor, procesul de desfiinţare a industriei a continuat, adâncind Brăila în criza unei tranziţii ce părea fără sfârşit.
Dacă la începutul anilor '90, imediat după ieşirea din regimul comunist, în industria brăileană munceau circa 20.000 de oameni, acum mai au locuri de muncă maxim 2.000. Eficienţa muncii, în secţiile care încă mai funcţionează, este însă mult diferită, datorită privatizării şi a faptului că nu se mai lucrează pe stoc, ca înainte, ci doar pe bază de comandă fermă, pentru profit.
Din cauza situaţiei economice, la fel ca în multe alte oraşe din ţară, zeci de mii de brăileni au plecat în străinătate, pentru a-şi clădi un viitor mai bun.
Investiţii pe bani europeni
În ceea ce priveşte condiţiile urbane, municipiul Brăila a cunoscut multe schimbări în bine. Sistemul de canalizare a fost extins în toate cartierele periferice, iar străzile din aceste cartiere au fost asfaltate în proporţie de 85%, prin programe de investiţii finanţate cu fonduri europene.
Şi în zona centrală s-au făcut investiţii masive, în asfaltarea unor artere rutiere importante, cum este Calea Călăraşilor, sau a unor bulevarde precum Independenţei sau Dorobanţilor. Zone de relaxare, cum ar fi Esplanada Dunării, cu ansamblul de fântâni cinetice, faleza Dunării sau parcul Monument au trecut şi ele prin reabilitări şi modernizări pe bani europeni.
La capitolul turistic, deşi are un mare potenţial, Brăila suferă, însă, deoarece zona istorică veche, unde se găsesc clădiri de mare valoare arhitectonică, a cunoscut prea puţine investiţii în reabilitări şi reparaţii. De asemenea, un alt obiectiv ce ar putea atrage turişti din toată Europa, aşa cum se întâmpla în urmă cu o sută de ani, a fost lăsat de izbelişte, iar acum se află într-o stare deplorabilă. Este vorba despre staţiunea balneară Lacu Sărat, un loc faimos pentru proprietăţile curative ale nămolului sapropelic.
Lacul de agrement de la Ciuperca a devenit groapă de gunoi
Foto
Din punctul de vedere al posibilităţilor de distracţie ale localnicilor, multe dintre amenajările din perioada comunistă au dispărut complet. Aflat pe vremuri la ieşirea din municipiu, înspre Galaţi, lacul de agrement de la Ciuperca, cu cele două insuliţe unde se serveau mici şi bere rece, a dispărut complet, fiind transformat în loc de aruncat gunoaie. De asemenea, şi ştrandul plutitor de pe Dunăre, ce era amplasat în fiecare vară în dreptul Palatului Administrativ, a dispărut din peisaj. Acum, brăilenii care vor să se răcorească vara o pot face la piscinele private, iar mici şi bere pot servi la terasele ce se amplasează pe faleză, într-un tameş-balmeş ce zgârie retina oricărui turist care a trecut şi prin oraşe mai civilizate.
Ca în fiecare zonă a ţării, cea mai evidentă schimbare prin care a trecut Brăila se regăseşte în zona comerţului. Din 2004, când "Billa" a deschis primul supermarket din oraş, multinaţionalele au venit rând pe rând, umplând piaţa cu super şi hipermarket-uri pentru toate gusturile şi toate buzunarele.
Citiţi şi
Cum s-a schimbat Maramureşul în 25 de ani. De la moartea mineritului la supermarketuri
Se încarcă comentariile...
