Asasinatul care a cutremurat Brăila în anii '70. Un bărbat şi-a învăţat amanta cum să-i ucidă soţia, ducând-o la filme despre „crima perfectă“

Pe 19 mai 1970, locuitorii oraşului Brăila au aflat îngroziţi despre o crimă petrecută în cartierul Hipodrom. Rodica Floareş, ingineră de profesie, a fost omorâtă chiar în momentul în care încerca să descuie uşa propriului apartament. Ancheta Poliţiei avea să scoată la iveală un adevăr cu totul ieşit din comun.

Zeci de miliţieni şi un procuror s-au deplasat la faţa locului, alertaţi de locatarii blocului A6, de pe strada Pietăţii. În urma cercetărilor preliminare s-a stabilit că victima era locatara acelui bloc şi se numea Rodica Floareş, inginer de profesie.

Anchetatorii au aflat că victima era în proces de divorţ cu soţul său, Simion Floareş, cu care avea un copil şi trăia în concubinaj cu un inginer agronom. Erau despărţiţi în fapt de doi ani de zile însă în acea perioadă femeia a fost ameninţată de nenumărate ori de soţ, ba chiar Simion, care se stabilise în Bucureşti, a venit la Brăila pentru a-şi răpi copilul, încredinţat mamei de instanţa de judecată.

Extinzând cercetările, colegele de muncă ale Rodicăi Floareş au declarat că, în acea zi, o femeie a sunat la intreprinderea la care lucrau pentru a se interesa de domiciliul femeii, spunând că este o prietenă veche. Totodată, şi locatarii blocului A6 din Hipodrom au relatat că victima a fost căutată la domiciliu de o către o femeie, pe care au şi descris-o.

Răscolind împrejurimile, miliţienii au găsit un batic, un pardesiu şi un cuţit, aruncate în spatele blocului. După examinările de laborator s-a stabilit că sângele este din aceeaşi grupă sanguină cu a victimei, iar de pe batic a fost recoltat un fir de păr de culoare castanie. Vecinii au fost cei care care au recunoscut articolele de îmbrăcăminte găsite, ca fiind cele purtate de femeia care o căutase pe Floareş Rodica, oamenii legii exluzând din start ipoteza jafului, aceasta fiind înlocuită cu ipoteza unei crime din răzbunare sau gelozie. Principalii suspecţi: soţul victimei, fosta soţie a concubinului victimei sau alte femei din anturajul bărbaţilor.

Mama asasinei a dat-o de gol

O echipă de miliţieni s-a deplasat la Bucureşti acolo unde locuia unul din suspecţi, adică soţul victimei. Acesta nu a fost găsit acasă, ci internat într-un spital pentru o intervenţie chirurgicală. De la asistente au aflat că bărbatul, Simion Floareş, a fost vizitat de o femeie, pe care mai apoi au identificat-o ca fiind Marzea Mariana, de profesie coafeza. Aduşi amândoi la sediul Miliţiei din Brăila, aceştia au negat că au vreo legătură cu moartea Rodicăi Floareş.

Miliţia i-a reţinut pentru cinci zile pe cei doi, aceştia continuând să nege că sunt implicaţi în omor. În cea de a cincea zi, procurorul de caz şi ofiţerii de Miliţie s-au deplasat la Bucureşti, unde au efectuat percheziţii la domiciliile celor doi suspecţi, în prezenţa acestora. Astfel, în garsonieră lui Floareş s-au găsit un săculeţ cu nisip, un baston de cauciuc şi mai multe peruci. Când anchetatorii au descoperit urme de înţepături făcute cu un cuţit, pe interiorul uşei garsonierei, Marza Mariana a început să se agite şi să plângă, fără a-şi motiva gestul.

S-a efectuat o percheziţie şi la domiciliul numitei Horvat Eugenia, mama Marianei Marza, dar rezultatul ei a fost negativ. Părând suspect comportamentul numitei Horvat Eugenia pe timpul percheziţiei, ea a fost invitată la Miliţia Municipiului Brăila. Fiindu-i prezentate baticul şi pardesiul găsite, precum şi cuţitul cu care fusese ucisă victimă, ea a recunoscut că obiectele respective aparţineau fiicei sale, care este şi autoarea omorului. Pe 20 de pagini, scrise în câteva ore, a reprodus ceea ce-i povestise fiică ei după ce a comis asasinatul în oraşul Brăila, pentru că după ce a omorât-o pe Rodica Floareş, coafeza fugise acasă la mama ei să-i spună ce a făcut.

Concubina a mărturisit tot

După mai multe insistente, coafeza-concubină a spus adevărul. Această a povestit cum, cu mult timp în urmă, l-a cunoscut e Floareş la frizeria unde muncea şi cum acesta a copleşit-o cu nenumărate cadouri, invitând-o să se mute împreună cu el. Când venea vorba de căsătorie, Simion îi spunea Marianei că acest lucru va fi posibil doar dacă îl ajută să o omoare pe actuala soţie.  

Simion dezvoltase un întreg plan diabolic, pentru a-i induce amantei ideea că doar dacă Rodica va muri ei vor fi fericiţi. Bărbatul o ducea pe Mariana la ghicitoare, care le preziceau un viitor plin de fericire, o ducea la filme care aveau drept subiect "crima perfectă", ba chiar o învaţă pe femeie să mânuiască cuţitul. Floareş o punea pe coafeză să jure, în biserici, că îl iubeşte şi că nu îl va părăsi niciodată, iar deseori se trezea din somn, noaptea, povestindu-i femeii cum a visat că doar dacă o vor omori pe Rodica vor putea fi fericiţi.

Miliţia i-a pus faţă în faţă pe cei doi concubini, însă Simion nu a recunoscut nimic din cele relatate de femeie, ba chiar s-a arătat şocat de faptul că Marza era ucigaşul soţiei sale. Bărbatul a negat şi ieşirea la cinematograf, unde au văzut filmul "Aşteaptă până se întunecă", deşi anchetatorii i-au arătat tichetele găsite în garsonieră să. Floareş Simion a continuat să nege, în ciuda probelor evidente, aşa că organele legii au decis transferarea celor doi la Penitenciarul Brăila, unde le-a fost lăsată posibilitatea de a comunica între ei, însă sub o discretă supraveghere.

Locatarii îşi amintesc şi acum crima

După numai câteva zile au fost interceptate mesaje scrise pe bucăţi de hârtie de către Simion şi trimise concubinei sale, în care îi cerea acesteia să ia toată vina asupra sa, promiţându-i că o va aştepta până îşi va ispăşi pedeapsa, pentru ca să se căsătorească. Pus în faţă evidenţei, bărbatul a simulat nebunia, însă expertiza psihiatrică a stabilit că era perfect sănătos şi că se află în deplinătatea facultăţilor mintale. Nu a recunoscut nici bileţelele, deşi grafologii au stabilit că scrisul era al sau.

După mai bine de jumătate de an, la data de 22 decembrie 1970, într-o sală în care au fost prezenţi sute de oameni, Tribunalul Brăila i-a condamnat pe cei doi la câte 20 de ani de închisoare.

La mai bine de 4 decenii de la întâmplarea nefericită din cartierul Hipodrom, strada Pietăţii, bloc A6, încă mai sunt locatari care îşi aduc aminte perfect despre crima odioasă.

“Am fost la înmormântare la Rodica. Era o femeie aşa frumoasă. Ţin minte şi acum cum a venit miliţia la acea vreme şi a făcut cercetări peste tot. Criminala a fugit pe uşa din spate a blocului, uşă care a rămas închisă mai bine de 40 de ani. Abia acum câţiva ani, am discutat cu preşedintele asociaţiei şi i-am spus să deschidă uşa, Ferească Dumnezeu în caz de incendiu să putem ieşi repede. La vremea respectivă s-a scos şi o carte în care s-a prezentat crima de la noi din scară”, a declarat o locatară a blocului A6.