Unde a pierdut de fapt Hitler războiul. Bătălia care i-a tăiat elanul şi i-a vlăguit armata
0
Germaniza Nazistă a semănat teroare în Europa celui de-al doilea război mondial. Părea o forţă armată invicibilă care înghiţea stat după stat. O singură greşeală şi un joc al hazardului a făcut ca maşinăria germană să se oprească aproape subit şi mai apoi să dea rateuri până la epuizarea totală.
Germania Nazistă a fost coşmarul Europei în cel de-al doilea război mondial. Condusă de Adolf Hitler, unul dintre cei mai odioşi dictatori din istorie, Germania guvernată de un partid cu o ideologie ultra-naţionalistă, anti-semită, a cucerit în timp record cea mai mare parte a Europei. Cu o armată profesionistă, capabilă, bine echipată şi foarte disciplinată, Hitler a supus până în 1941, Polonia, Cehoslovacia, Austria,Franţa, Olanda şi Belgia. Totodată lansase atacuri aeriene ucigătoare asupra Angliei. Alte state europene precum Italia, Ungaria sau România deveniseră aliate sau satelite ale Germaniei Naziste.
Hitler era stăpânul lumii civilizate şi dorea să-şi pună în aplicare planul de a oferi ”spaţiu vital” naţiunii germane, înrobind sau exterminând popoarele. După ce a subjugat Occidentul, Hitler s-a orientat către est. URSS era o forţă, dar nu pe măsura Germaniei. Cel puţin asta credea Hitler. Dictatorul german afirmase în repetate rânduri că Rusia mai devreme sau mai târziu va ataca Germania şi că era nevoie de o campanie preventivă de cucerire a URSS. În realitate, aşa cum scria şi în Mein Kampf, Rusia făcea parte din planurile sale de multă vreme. Pentru Hitler, Rusia era o rezervă uriaşă de resurse vitale pentru Germania. Totodată, Hitler visa la alungarea, exterminarea sau înrobirea populaţiei ruseşti.
Aceştia urmau să devină sclavi în industria germană. Ucraina urma să devină un uriaş ogor iar largile câmpii estice ”spaţiul vital” al coloniştilor germani. În 1941, mai exista un argument important. Armata sovietică trebuia anihilată până la desmeticirea britanicilor şi până la o intervenţie americană în Europa. Hitler nu dorea să lupte pe două fronturi şi se pregătea să anihilize Armata Roşie în est. Tocmai de aceea pe 22 iunie 1941 Hitler lansează ”Operaţiunea Barbarossa”. Pe scurt, invazia Uniunii Sovietice. Trebuia să fie o campanie fulger urmată de capitalurea Rusiei şi un pas important în victoria finală. În realitate a însemnat, scurt, pierderea războiului pentru Hitler. A fost campania care a decis de fapt soarta războiului, momentul care le-a permis aliaţilor să acţioneze.
Un început promiţător în ţara lui Stalin
Operaţiunea Barbarossa a început în mare viteză. Peste 3 milioane de oameni, 3000 de tancuri şi peste 2000 de avioane au fost aruncate asupra URSS. De partea naziştilor luptau românii, finlandezii, italienii, spaniolii, ungurii şi slovacii. Şocul a fost uriaş pentru Armata Roşie, o forţă impresionantă dar dezorganizată şi net inferioară ca echipament şi pregătire celei germane. Au urmat încercuri după încercuiri şi un adevărat măcel. Până în luna octombrie a anului 1941, armata germană se afla în apropiere de Moscova. Pe câmpurile de luptă rămăseseră peste 4 milioane de victime din tabăra sovietică. Hitler era aproape de victoria finală asupra URSS. A declanşat imediat Operaţiunea Thyphoon. Adică cucerirea capitalei URSS. Moscova nu era doar centrul puterii dictatoriale a lui Stalin dar era şi o zonă vitală din punct de vedere economic plus un important nod feroviar şi rutier. Conform planurilor lui Hitler şi a generalilor săi, cucerirea Moscovei trebuia să fie la fel de rapidă, cu diviziile de panzere care ar fi încercuit adversarul în timp ce trupele pedestre ar fi trebuit să ”cureţe” oraşul şi să anihileze orice formă de rezistenţă.
Oraşul era apărat de un milion de soldaţi sovietici cantonaţi în şanţuri săpate de femei şi copii. Naziştii aruncau o armată de peste 2 milioane de oameni asupra Moscovei plus tancuri şi avioane. Rusia începea însăşi să-şi arate colţii. Aceeaşi colţi care au distrus visele lui Napoleon. Pentru unii specialişti, Rusia era moartea celor o mie de tăieturi. Până în octombrie nemţii şi aliaţii lor deja pierduseră un sfer din forţe. Panzerele la rândul lor au fost efectiv distruse de drumurile proaste şi înfundate ale URSS. Aceleaşi drumuri au prăpădit mai bine de 40% dintre motorizatele germane. Singurele căi ferate rămase erau incompatibile cu trenurile germane. Encartamentul rusesc era mai lat iar calea ferată trebuia refăcută. S-a ales praful de războiul fulger, iar Hitler începea să aibă o probleme serioase.
Planurile lui Hitler s-au scufundat în noroaiele Rusiei
Dacă iniţial faza Typhoon a mers conform planului, cu patru armate sovietice şi peste 500.000 de oameni capturaţi şi ucişi doar la Vyazma, natura a complicat planurile lui Hitler. O ploaie rece şi chiciură au început să cadă încă de la începutul lui octombrie transformând Rusia într-o uriaşă mlaştină. Era infama rasputitsa, un nămol cleios care a pus capăt vitezei de mişcare germane. Vechicolele se adânceau în nămol, la fel şi tancurile. Soldaţii abia mergeau şi îşi pierdea bocancii în cleiul mâlos. Trupele germane avansau foarte greu. Noroaiele Rusiei au fost un punct de turnură în istoria celui de-al doilea război mondial, spun o parte a specialiştilor. Trupele germane nu au mai putut avansa cu rapiditate, au pierdut o parte din tehnica militară şi mai mult decât atât au rămas fără aprovizionare. Camionele nu putea pătrunde din cauza noroaielor iar transportul feroviar se desfăşura greoi din cauza diferenţelor de encartament. De cealaltă parte, sovieticii, au trimis valuri, după valuri de soldaţi asupra trupelor germane epuizate. Mai mult decât atât tancurile T-34, mai bine înarmate şi cu un blindaj mai gros decât cel al Panzerelor germane, erau echipate pentru a se putea deplasa rapid în noroi. Nemţii s-au trezit loviţi încontinuu de valuri de infanterie şi tancuri. Hitler nu-şi explica de unde scoate Stalin atâta resursă umană.
Planurile lui Hitler au murit în faţa Moscovei
Chiar şi în aceste condiţii, trupele germane erau superioare celor sovietice, în mare parte o gloată trimisă la moarte. Armata lui Hitler a reuşit să avanseze şi să se apropie periculos de Moscova. Cu binoclul, ofiţerii germani vedeau turnurile oraşului. Stalin a hotărât în acele momente evacuarea guvernului sovietic la Kuibyshev. Iarna a venit însă în ajutorul ruşilor. La începutul lui decembrie 1941, termometrele arătau deja -45 de grade. Soldaţii germani au îngheţat efectiv de frig. Aprovizionarea era limitată şi totodată nimeni nu se aştepta ca Moscova să nu fie încă cucerită la venirea iernii. În disperare de cauză şi profitând de acest moment, Stalin şi-a aruncat trupele într-o contraofensivă majoră. De această dată nu a trimis însă trupe de umplutură, carne de tun. S-a asigurat că Japonia se orientează către un război cu SUA şi a adus temutele trupe de elită siberiene. Nu mai puţin de 18 divizii de elită au fost trimise să atace trupele germane care încercuiau Moscova. Pe 5 decembrie a fost declanşată contraofensiva sovietică iar nemţii îngheţaţi de frig au fost loviţi în plin.
Generalii lui Hitler l-au sfătuit să retragă trupele pentru a evita un măcel. Dictatorul nazist a hotărât însă ca trupele sale, îngheţate aşa cum erau, să lupte până la ultimul om. Nemţii au fost împinşi până lla Rzhev adică la 242 de kilometri depărtare de Moscova. Armata germană s-a stabilizat însă şi a reuşit să oprească contraofensiva rusească. Stalin şi-a pierdut cumpătul în faţa succesului şi în loc să-şi odihnească trupele profitând de această victorie, a trimis soldaţi fără experienţă în valuri să atace liniile germane. Nemţii au reuşit în aceste condiţii chiar să contraatace şi să distrugă câteva divizii sovietice. Liniile s-au stabilizat iar războiul dintre nemţi şi ruşi s-a transformat într-o luptă surdă, un măcel crunt şi distructiv în zăpadă, pe un frig cumplit. Ambele armate au suferit pierderi uriaşe. Hitler a pierdut războiul în faţa Moscovei. Aici a fost oprit iar trupele sale efectiv decimate de frig şi armatele sovietice. Hitler şi-a lăsat armata împotmolită în faţa Moscovei, într-un război de uzură care consuma resurse uriaşe, dând răgazul necesar britanicilor şi americanilor să atace din vest prinzând Germania într-un război pe două fronturi.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri :
Se încarcă comentariile...
