Cum au descoperit românii Revelionul. Ospăţul opulent al bogaţilor la care oamenii de rând priveau cu jind din stradă
0Acum 100 de ani românii petreceau noaptea dintre ani într-un mod cu totul aparte. Cei bogaţi organizau petreceri luxoase în timp ce pe uliţele satului se practicau obiceiuri străvechi.
Anul Nou este poate una dintre cele mai aşteptate sărbători ale românilor. Modul în care se petrecea de Anul Nou sau de Revelion s-a schimbat de-a lungul secolelor. Dacă astăzi fiecare sărbătoreşte cum vrea sau cum îl ţin buzunarele în trecut şi mai ales în perioada interbelică Anul Nou şi Revelionul era un prilej de etalare fastuoasă a luxului pentru cei avuţi dar şi o bogăţie de tradiţii şi obiceiuri în special în lumea sătească.
Se spune că Anul Nou era un adevărat spectacol pentru românii din trecut. Revelionul în sine este un obicei relativ recent pentru români. Sărbătorit încă din secolul al XVI lea în alte regiuni ale Europei, în Principatele Române apare atestat abia în secolul al XIX lea şi fără a avea o importanţă deosebită. Abia la începutul secolului XX devine un apanaj al claselor bogate, generalizat mai ales în anii comunismului la toate categoriile sociale.
Revelionul, o modă recentă şi de fiţe la români
Cuvântul Revelion vine din franceză şi înseamnă „trezire”. Practic marchează noaptea dintre ani. Începutul anului la 1 ianuarie a fost fixată de papa Grigore al XIII lea în secolul al XVI lea. Practic în statele vest-europene Revelionul era sărbătorit încă din preajma acestei date şi mai ales în mediile elitiste. În Principatele Române nici măcar cei bogaţi nu sărbătoreau Revelionul fiindcă nu era cunoscut termenul şi nici obiceiul. La români Anul Nou, o sărbătoare de sorginte păgână ce ţinea de reînoirea naturii era sărbătorită în diferite moduri în funcţie de tradiţii şi obiceiuri. Ziua de 1 ianuarie era mult mai importantă, mai ales că era celebrat Sfântul Vasile cel Mare iar mai apoi Boboteaza.
Abia în secolul XIX lea, Revelionul pătrunde şi în vocabularul românesc, dar bineînţeles în mediul boieresc, care luase cunoştinţă prin trimiterea copiilor la studii în străinătate de moda vest-euopeană. Astfel cuvântul ”revelion„ apare în dicţionarul de neologisme al paharnicului Constantin Stamati din 1851 şi era un cuvânt nou. Prin Revelion boierii români înţelegeau masa de după balul de Anul Nou. Abia la sfârşitul secolului al XIX lea încep să se organizeze Revelioane de către familiile boiereşti sau burgheze cosmopolite.
Cu toate acestea revelionul pălea în faţa balurilor organizate de marile familii boiereşti pe 6 ianuarie, o dată tradiţională pentru astfel de petreceri. Astfel baluri de mare anvergură organizau familiile Şuţu,Ştirbey, Grădişteanu sau Ghica. Acestea erau cele mai faimoase petreceri de la începutul lui ianuarie la care se adăugau şi cele organizate de familii boiereşti de rang secund. Odată cu instaurarea casei regale în România cel mai important devine Balul Regal organizat bineînţeles pe 6 ianuarie. Revelionul era mai mult o petrecere a progesiştilor şi cosmopoliţilor, care se afla pe locul doi după aceste baluri tradiţionale.
Tradiţia Revelionului câştigă teren la începutul secolului XX, când deja surclasează balurile boiereşti. De altfel după 1916 aceste baluri nu se mai organizau în detrimentul Revelioanelor. În perioada interbelică Revelionul, noua găselniţă a bogaţilor, era însă o petrecere a elitelor. Sărăcimea sau oamenii de rând se distrau la Revelion doar privind alaiurile luxoase şi parada costumelor exuberante ale femeilor din lumea bună. Practic mahalalele cunoaşteau această formă de a petrece noaptea dintre ani numai din auzite şi pe văzute.
Revelioanele de acum 100 de ani, un sinonim al luxului
Aşa cum am precizat Revelionul, această petrecere de modă occidentală contaminase protipendada românească de acum 100 de ani. Balurile tradiţionale ale boierimii româneşti de modă veche au fost practic desfinţate de noua modă. Petrecerile dintre anii aveau loc în continuare şi la palatele marilor familii, care concurau puternic între ele. Era o competiţie a opulenţei. „Avea atelaj scump, cu cai frumoşi de rasă, cu trăsura în formă de landou şi cu arnăut la spatele trăsurii, cu livrea cu marcă şi cu un câine de rasă la picioare“, scria Victor Bilciurescu despre bogăţia familia Şuţu afişată la petrecerea de Revelion.
De altfel această familie obişnuia să dea cele mai luxoase Revelioane în palatul lor din faţa Spitalului Colţea. Ziarele la rândul lor se întreceau în cronici ale acestor Revelioane de lux, la care de pe trotuar erau martori oamenii de rând. Familia Lahovary la rândul său era renumită pentru Revelioanele de lux, cu ţinute şi bucate ce concurau cu petrecerile hig-class din vestul Europei. Totodată în perioada interbelică, Revelioanele au început să fie organizate şi de localuri faimoase. Restaurante de lux care ofereau condiţii asemănătoare palatelor şi care adunau în noaptea de Revelion pe toată lumea cu ştaif a capitalei dar şi a marilor oraşe. Restaurantul Capşa, cafeneaua Kübler, cafeneaua Fialkowski şi cafeneaua High-Life erau câteva destinaţii de lux. În restaurante petreceau însă mai mult tinerii aristocraţii, scriitori şi artiştii în general dar şi reprezentanţii bogaţi ai burgheziei.
Mâncare aleasă şi ţinute de soi
La Revelioanele interbelice totul trebuia să fie la superlativ. Era o concurenţă directă în localurile de lux dar şi între bogătaşii care organizau balurile de Revelion în palate şi case particulare. Petrecerile de Anul Nou începeau de obicei la ora 10.00 seara şi durau până dimineaţa. Erau organizate dansuri şi tot felul de surprize artistice pentru invitaţi. Meniul era deosebit de bogat şi luxos. Nu trebuia să lipsească raţa cu sos de portocale,curcan fript umplut cu castane, caviar rusesc şi şampanie franţuzească. Abundau deasemenea preparatele şi dulciurile franţuzeşti.
La finalul petrecerii invitaţii primeau cafea cu lapte sau bulion cald. Invitaţii trebuia să cunoască cele mai la modă dansuri ale Occidentului, fiecare având acces la aceste petreceri doar pe bază de invitaţie sau la restaurante pe rezervări costisitoare făcute cu câteva luni înainte. Ţinutele damelor trebuiau să fie la înălţimea evenimentului existând o etichetă prestabilită. Revista ”Realitatea ilustrată„ din perioada interbelică vorbea despre materiale şi ţinutele ideale pentru astfel de petreceri şi reprezintă o dovadă a luxului practicat. Rochiile şi ţinutele bărbaţilor erau făcute la comandă în Bucureşti dar şi în marile capitale ale Europei. ” Corsaje ajustate şi jupe ce se evazează reclamând metraje abundente şi mătăsuri grele – semi-apretate, ca faiul, taftaua şi moarul. Celofanul, paietele şi lamé-urile – materiale ce prin lumina în reflexe violente sunt de mare efect.
Paietele apar în tunici în momentul în care s-a lăsat amurgul, apoi în rochii de dineu, de teatru şi de bal, oferind efecte de pură aristocraţie în nuanţe închise ca: marron, violet închis sau negru”, se arată în revista românească. Bijuteriile completau ţinutele de Revelion. Erau la fel de scumpe ca şi ţinutele, pline cu diamante, aur şi pietre preţioase. ” Bijuteria e un gaj de dragoste şi de putere, o armă de cucerire şi un simbol de bogăţie. Pentru o elegantă modernă, e pecetea supremă a şicului şi a acelei perfecţiuni secrete, care se numeşte «clasa de sus». Bijuteriile au o valoare din care se poate extrage totodată credit, plăcere şi vanitate”, se arăta tot în ”Realitatea românească”. La toate acestea se adăugau pălării, pantofi cu toc scumpi şi mănuşi elegante.
Revelionul mahalalelor în epoca comunistă
Proletariatul şi clasele de jos priveau Revelionul bogaţilor din stradă. În lumea satului, acest obicei vestic era inexistent. Aici erau respectate obiceiurile populare şi sărbătorile religioase. Odată cu instaurarea comunismului s-au deschis porţile Revelioanelor şi pentru oamenii de rând. Mai precis erau organizate mai peste tot în cantine muncitoreşti şi cămine culturale. În general Revelioanele erau sărbătorite acasă cu invitaţi adunaţi în jurul televizorului şi cu alimente luate pe relaţii. Era acel moment din an când era un program tv bogat în momente umoristice, cântece şi alte programe artistice.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
Se încarcă comentariile...
