Una dintre cele mai fascinante peşteri din ţară, cu elemente unice şi rare, atrage ca un magnet specialişti din România şi din Franţa

În această perioadă în Peştera Tăuşoare din Munţii Rodnei, cea mai lungă din Carpaţii Orientali şi una dintre cele mai fascinante datorită descoperirilor din ultimele decenii, au loc mai multe cercetări ştiinţifice desfăşurate de specialişti din Cluj-Napoca, Bucureşti şi chiar Franţa.

Peştera Tăuşoare, situată în Munţii Rodnei, a fost descoperită în 1955 de către învăţătorul Leon Bârte. Aceasta este cea mai lungă din Carpaţii Orientali, succesiunea galeriilor sale întinzându-se pe 17.000 de metri. Din anul 2007 are statut de arie protejată, fiind de asemenea şi rezervaţie ştiinţifică, asta datorită multitudinii elementelor rare întâlnite aici.

În Peştera Tăuşoare se găseşte cea mai mare concentrare de formaţiuni de gips din peşterile ţării. De asemenea, aici a fost găsit mineralul „Mirabilit”, unic în România şi prezent în doar câteva peşteri din lume, dar şi „bilele de Tăuşoare”, sfere de calcar, unice în lume.

Peştera din Munţii Rodnei este singura din Carpaţii Orientali în care au fost găsite fosile de faună glaciară din specia „urs de peşteră”. Toate aceste rarităţi au făcut ca Peştera Tăuşoare să fie o adevărată atracţie pentru specialiştii din România, dar şi pentru cei din Franţa.

În acest moment specialiştii Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca şi Bucureşti desfăşoară cercetări pentru urmărirea stării de conservare a celor cinci specii de lilieci protejate şi pentru monitorizarea evoluţiei populaţiilor de lilieci.

Peştera e luată la pas şi de cercetători din Franţa din domeniile geomorfologiei şi hidrologiei subterane. Aceştia urmăresc monitorizarea şi evaluarea stării actuale de precipitare în subteranul peşterii.

„Studiile făcute de specialişti în 2013 şi 2014 în domeniile biologiei, pedologiei şi geologiei, hidrologiei şi climatologiei, indică valoarea ştiinţifică de anvergură a acestui areal subteran şi necesitatea protejării peşterii şi a conservării valorilor ei ştiinţifice. Rezultatele studiilor se vor reflecta într-un nou regulament al ariei protejate, care să ţină cont de ultimele evaluări ştiinţifice (...) Prin aceste studii peştera de la Izvorul Tăuşoarelor se înscrie în topul celor mai importante peşteri din România din punct de vedere ştiinţific”, precizează custodele peşterii, Crin Theodorescu.

Custodele peşterii, Crin Theodorescu, a descoperit în data de 7 noiembrie un nou tip de speleotemă. Acest mineral, care are aspectul unei paste albe, se numără printre cele mai misterioase prezenţe din peşteri.

Peştera poate fi vizitată începând din anul 2013, însă de maxim 60 de vizitatori pe an. Taxa de vizitare ajunge la 20 de lei.

Vă mai recomandăm:

Misterul Peşterii Tăuşoarelor, surprins cu tehnică de ultimă generaţie

A fost descoperită în 1955 şi a fost ignorată aproape total de atunci. Peştera Tăuşoarelor, cea mai adâncă din ţară, face subiectul unui proiect cu finanţare europeană, în valoare de peste un milion de lei. Noutatea acestuia reprezintă sistemul GIS utilizat, care presupune realizarea mai multor hărţi digitale.

Cea mai adâncă peşteră şi a treia ca lungime din ţară, deschisă pentru prima dată publicului

După ce încă de când a fost descoperită în 1955 Peştera Tăuşoarelor nu a fost deschisă publicului, în curând cea mai adâncă peşteră şi a treia ca lungime din ţară va putea fi vizitată fără vreo aprobare specială.