Top 10 curiozităţi din lumea dacilor. Cum ar fi arătat femeile dacilor şi de ce este îndoielnic că s-ar fi tatuat pe faţă
0Cum arătau femeile dace, ce pregăteau de mâncare sau cu ce-şi tratau soţii sau copiii bolnavi sunt necunoscute care n-au putut fi lămurite în totalitate prin cercetări arheologice. Există totuşi istorici autohtoni care au emis teorii despre diverse aspecte din viaţa cotidiană a dacilor.
Femeile bogate din Dacia îşi puneau aur şi în păr; cele mai multe erau blonde sau roşcate, aveau pielea de culoarea deschisă şi ochii albaştri; capul le era acoperit cu o basma, iar pe ele purtau cămăşi asemănătoare iilor şi fuste lungi până în pământ; în farfuria dacilor se găseau terciuri din diverse cereale, dar şi carne de toate felurile, inclusiv de câine. Sunt afirmaţii cuprinse într-una dintre cele mai complexe enciclopedii dacice virtuale, elaborată în varianta online de către arheologul Cătălin Borangic.
Iată 10 dintre cele mai interesante teorii din Enciclopedia Dacică Virtuală:
1. Efortul pentru construirea fortificaţiilor dacice ar fi fost imens: numai zidurile fortificaţiei de baraj de la Ciclovina-Ponorici însumează 120.000 de metri cubi de piatră. Blocurile mari de piatră ar fi fost aduse de la 40-90 de kilometri.
2. Femeile din familii bogate şi-ar fi împodobit capul cu bijuterii din aur, sub forma acelor de păr sau a inelelor de cârlionţi.
3. Dacii ar fi avut „pază nocturnă” – un om însărcinat cu asigurarea ordinii publice în timpul nopţii. O inscripţie plasează un astfel de om la Napoca. Nu se ştie dacă paznicii erau o prezenţă obişnuită sau aveau legătură cu vreo vizită importantă.
4. Unii arheologi cred că femeile din Dacia aveau părul blond sau roşcat, rareori negru, pielea de culoare deschisă şi ochii albaştri.
5. Unele teorii spun că femeile purtau cămăşi asemănătoare cu iile de astăzi, încreţite la gât, cu mâneci lungi şi largi şi fuste până în pământ, iar capul şi-l acopereau cu o basma.
6. Potrivit arheologilor, bucătăria geto-dacică era simplă sobră, dar bine armonizată nutritiv. Dacii mâncau terciuri preparate din cereale, combinate cu alte alimente precum lapte, brânză, ouă miere, spanac, mazăre, ciuperci. Mâncau carne de vită, oaie, porc, cal, pasăre, vânat şi chiar de câine.
7. Dacii n-ar fi fost străini de conservarea alimentelor, folosind tehnic de afumare, murare, fermentare sau uscare.
8. Bărbaţii şi-ar fi cumpărat soţia de la părinţi. Cu cât mai frumoasă era tânăra, cu atât avea nevoie de zestre mai mică.
9. Tatuajul ar fi fost prezent în cultura dacilor. Acesta s-ar fi aplicat pe corp şi chiar pe faţă, ca un semn al apartenenţei la un neam sau ca un semn al apartenenţei sociale.
10. Printre plantele cunoscute şi astăzi care ar fi fost folosite şi de dacii se numără: muşeţelul, iedera, rostopasca, urzica, cimbrişorul, salvia, mărarul sau menta.
Radu Zăgrean, arheolog în cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, spune că cercetările ştiiţifice justifică, în mare măsură, elaborarea teoriilor mai sus enumerate. Unele dintre ele sunt fundamentate pe izvoare istorice, în timp ce altele sunt susţinute de descoperiri arheologice.
„Pot să spun că nobilimea avea acces la aur şi la alte metale preţioase. Aveau meşterii lor, ştiau să prelucreze bijuterii. S-au găsit sute de dovezi în sensul acesta. Şi în ceea ce priveşte munca laborioasă a construcţiilor există numeroase dovezi, materialele de construcţii erau transportate de la zeci de kilometri. În ceea ce priveşte aspectul femeii dacice, probabil sunt izvoare istorice care le descriu cu acele trăsături, îmbrăcămintea aşa a fost reprodusă pe multe piese găsite. Când vine vorba despre «cumpărarea» soţiei de la părinţi, este un obicei foarte des întâlnit la multe popoare, însă încă există controverse cu privire la acest obicei practicat de daci. Tatuajele ştiu că reprezintă o certitudine în cazul celţilor, în cazul dacilor încă este sub semnul întrebării. Faptul că utilizau plantele pe care le utilizăm şi astăzi este certificat chiar şi de un «tratat» de medicină dacică”, a explicat arheologul Radu Zăgrean.
Se încarcă comentariile...
